Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor -7 iunie 2022 – IMSP Centrul de Sănătate Pelinia

Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor -7 iunie 2022

,,Alimente mai sigure, sănătate mai bună!”

Scopul Zilei Mondiale a Siguranței Alimentare din 7 iunie 2022 va fi acela de a crește gradul de conștientizare și de a solicita acțiuni în domeniile prevenirii, identificării și abordării riscurilor legate de alimente și îmbunătățirea sănătății publice.Recunoscând povara globală a bolilor transmisibile de alimente, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani și persoanele care trăiesc în țări cu venituri reduse, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat în 2018 că în fiecare zi de 7 iunie va fi marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor. În 2020, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat în continuare o decizie privind consolidarea eforturilor privind siguranța alimentelor pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară. OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) facilitează în comun marcarea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, în colaborare cu statele membre și alte organizații relevante.

Tema din acest an- ,,Alimente mai sigure, sănătate mai bună!”, este o oportunitate de a evidenția rolul pe care alimentele sigure și hrănitoare îl joacă pentru sănătatea și bunăstarea umană și de a solicita o serie de acțiuni concrete pentru îmbunătățirea siguranței alimentare.Fiecare dintre noi contribuie la acest proces: fie că producem alimente, le procesăm, le transportăm, le depozităm, le vindem, le cumpărăm, le pregătim sau le servim, siguranța acestor produse este întotdeauna în mâinile noastre. Și dacă acționăm împreună, putem oferi alimente mai sigure pentru o sănătate mai bună.

Apel la acțiune:

Către factorii de decizie

Planificareaachizițiilorcentralizate de alimente pentru programele de ajutor alimentar, mesele școlare și unitățile pentru serviciile de alimentație publice, astfel încât consumatorii să aibă acces la alimente sănătoase și sigure.
Susținerea politicilor și a mecanismelor legale pentru a consolida sistemul național de siguranță alimentară și pentru a se asigura că acesta îndeplinește standardele de siguranță alimentară.
Încurajarea colaborării intersectoriale la nivel local, național, regional și global.

Către industria alimentară

Implicați angajații, furnizorii și alte părți interesate în construirea și dezvoltarea unei culturi a siguranței alimentare.
Respectați standardele internaționale pentru siguranța alimentelor.

Către instituţiile de învăţământ şi colectivele de muncă

– Promovați alimentația sănătoasă și procesarea sigură a alimentelor.

– Implicați-vă activ în activități pentru promovarea siguranței alimentare.

– Promovați educația privind siguranța alimentară.

Către consumatori

Respectați regulile de pentru manipularea alimentelor la domiciliu , urmând cele cinci principii ale OMS pentru siguranța produselor alimentare, cum ar fi: alegeți produsele alimentare cu termen de păstrare valabil; păstrați alimentelor crude separat de alimentele gătite; gătiți alimentele bine, asigurând o temperatură adecvată utilizând apă sigură la gătit;et.

Fapte cheie:

Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt indisolubil legate.
Se estimează că 600 de milioane – aproape 1 din 10 oameni din lume se îmbolnăvesc după ce au consumat alimente contaminate și 420 000 mor în fiecare an, ceea ce duce la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoasă (DALY).
110 miliarde dolari SUA se pierd în fiecare an pentru cheltuieli medicale rezultate din alimente nesigure în țările cu venituri mici și medii.
Copiii cu vârsta sub 5 ani suportă 40% din povara bolilor transmise de alimente, cu 125 000 de decese în fiecare an.
Bolile transmise prin alimente împiedică dezvoltarea socioeconomică prin tensionarea sistemelor de sănătate și dăunează economiilor naționale, turismului și comerțului.
Povara pentru sănătatea publica prin bolile alimentare este comparabilă cu povara creată de malarie sau HIV/SIDA.
Consumul de alimente contaminate cu bacterii, virusuri, paraziți saucu substanțe chimice precum metalele grele, cauzează peste 200 de boli.
Microorganismele rezistente laantimicrobienepot fi transmisede-a lungul lanțului trofic, prin contact direct om-animal sau

prin mediu. Estimat anual 700.000 de oameni mor în lume datorita infecțiilor rezistente la antimicrobiene.

Bolile parazitare de origine alimentară pot duce atât la probleme acutecât și la probleme cronice de sănătate. Conform estimărilor, în urma a11infecții parazitare anual suferă48,4 milioane de oameni iar 48% dintre aceste boli sunt transmise prin produse alimentare.
Copii sub 5 aniprezintă un risc crescut de malnutriție și deces din cauzaalimentelor nesigure.
Alimentele sigure și hrănitoare contribuie lacreșterea si dezvoltarea copilului, mărindu-i potențialul intelectual și fizic,performanța școlară și performanța la maturitate.
În absența contraindicațiilor, cel mai sigurmod de hrănire a copiilor în primele șaseluni de viață este alăptarea exclusivă.
Producerea de alimente sigure reduce pierderile și alterarea produselor alimentare și aduce beneficii planetei.
Producerea de alimente sigureavantajează economia prin creșterea performanţei, oferind prosperitate piețelor alimentare naționaleși stabilitate a exporturilor de alimente și comerț și reducepovara asupra sistemului de sănătate.
Siguranța alimentară este influențată de sănătatea animală, a plantelor și a mediului în care sunt fabricate aceste produse. Aplicarea abordării holistice

,,sănătate unică” către siguranța alimentelor, va crea un sistem mai eficient

Securitate alimentară.

188 de țărimembri și o singură organizațiemembru (Uniunea Europeană) a comisiei ,,Codex Alimentarius” auformulat conform datelor bazate pe dovezi, recomandări pentru toate domeniile legate de siguranța și calitatea alimentelor– standardele ,,Codex Alimentarius”, caregarantează că produsul este sigur și poate fi realizat prin intermediul rețelelor comerciale.
Siguranța alimentară promoveazăatingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și este cu adevărat un subiect interdisciplinar.

Siguranța alimentară în perioada COVID-19

Deși COVID-19 nu se transmite prin alimente, pandemia a perturbat funcționarea sistemelor agroalimentare şi a demonstrat rolul important alplanificării anticipate. În cadrul pregătirilor către următoarele evenimente pandemice, guverne din toate țărilear trebui să acorde atenție prioritarălanțurilor de aprovizionare, deoarece consumatorii trebuie întotdeauna să aibă acces la produse sigure. Pentru a reveni la un nou nivel de calitateavem nevoie de cooperare – cooperare între discipline științifice, industrii și țări.

Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este cheia pentru susținerea vieții și promovarea unei sănătăți bune. Alimentele nesigure care conțin bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice dăunătoare cauzează peste 200 de boli, de la diaree la cancere. De asemenea, creează un cerc vicios de boli și malnutriție, care afectează în special sugarii, copiii mici, bătrânii și bolnavii. Este necesară o bună colaborare între guverne, producători și consumatori pentru a asigura o siguranță alimentară și sisteme alimentare mai durabile.

Boli și cauze majore de origine alimentară

Bolile de origine alimentare sau bolile diareice acute sunt de obicei de natură infecțioasă sau toxică și sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice care pătrund în organism prin alimente contaminate. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau la boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Multe boli de origine alimentară pot duce la dizabilități de lungă durată și deces.

Exemple de pericole alimentare:

Bacterii:Salmonella, Campylobacter și Escherichia coli enterohemoragicăsunt unii dintre cei mai frecvenți agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate severe și fatale. Simptomele pot fi febră, dureri de cap, greață, vărsături, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală.

Infecțiile alimentare cu Campylobacter sunt cauzate în principal de laptele crud, carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită și apa potabilă.

Escherichia coli enterohemoragică este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită și fructele și legumele proaspete care sunt contaminate.Infecțiile cu Listeria pot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ rară, consecințele grave și uneori fatale ale Listeriei asupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le poziționează printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente deja pregătite. Are proprietatea de a se dezvolta chiar și la temperaturi de refrigerare.Vibriocholerae poate infecta oamenii prin intermediul apei sau alimentelor contaminate. Simptomele includ dureri abdominale, vărsături și diaree abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și uneori la deces. Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv și de agenții patogeni de origine alimentară. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și abuzul lor în medicina veterinară și umană a fost legată de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, făcând tratamentul bolilor infecțioase ineficient la animale și la oameni.

Viruși:unii viruși se pot transmite prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare care se caracterizează prin greață, vărsături, diaree apoasă și dureri abdominale.Virusul hepatitei A poate fi transmis inclusiv și prin alimente și poate provoca boli hepatice de lungă durată. Se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite sau prin produse crude contaminate.
Paraziți:unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu tenii precum Echinococcusspp, sau Taeniaspp, pot infecta oamenii prin alimente sau prin contactul direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi Ascaris, Cryptosporidium, Entamoebahistolytica sau Giardia, intră în lanțul alimentar prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.
Prionii:sunt agenți infecțioși nonconvenționalicompuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob la om. Consumul de produse din carne care conțin material de risc specificat, cum ar fi țesutul cerebral, este calea cea mai probabilă de transmitere a agentului prionic la om.
Produse chimice:cea mai mare preocupare pentru sănătate sunt toxinele naturale și poluanții mediului.Toxinele care apar în mod natural includ micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogenice și toxinele care apar în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază, cum ar fi porumbul sau cerealele, pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ocratoxina, produse de mucegaiul de cereale.

Siguranța alimentară

Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este cheia pentru susținerea vieții și promovarea sănătății bune. Alimentele nesigure care conțin bacterii dăunătoare, viruși, paraziți sau substanțe chimice pot provoca peste 200 de boli diferite – de la diaree la cancer. În întreaga lume anual aproximativ 600 de milioane de persoane (aproape 1 din 10) se îmbolnăvesc după ce au consumat alimente contaminate, ducând la 420 000 de decese și la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoasă (DALY).

Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt strâns legate. Alimentele nesigure creează un cerc vicios de boli și malnutriție, care afectează în special sugarii, copiii mici, bătrânii și bolnavii. Pe lângă faptul că contribuie la securitatea alimentară și nutrițională, o aprovizionare sigură cu alimente sprijină și economiile naționale, comerțul și turismul, stimulând dezvoltarea durabilă. Globalizarea comerțului cu alimente, creșterea populației mondiale, schimbările climatice și sistemele alimentare în schimbare rapidă au un impact negativ asupra siguranței alimentelor.