Alimente sigure astăzipentru a fi sănătos mâine

Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor marcată la 7 iunie 2021 își propune să atragă atenția și să inspire acțiuni care să ajute la prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor alimentare, contribuind la securitatea alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, acces pe piață, turism și dezvoltare durabilă.

A treia Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor va fi sărbătorită la 7 iunie 2021 pentru a atrage atenția și a inspira acțiuni pentru a ajuta la prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor alimentare.

Tema din acest an,„Alimente sigure astăzi pentru a fi sănătos mâine”, subliniază faptul că producția și consumul de alimente sigure are beneficii imediate și pe termen lung pentru oameni, planetă și economie. Recunoașterea legăturilor sistemice dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor, a mediului și a economiei ne va ajuta să satisfacem nevoile viitorului.

Recunoscând povara globală a bolilor transmisibile de alimente, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub 5 ani și persoanele care trăiesc în țări cu venituri reduse, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a proclamat în 2018 că la fiecare 7 iunie va fi marcată Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor. În 2020, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat în continuare o decizie privind consolidarea eforturilor privind siguranța alimentelor pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară. OMS și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agriculturăfacilitează în comun respectarea Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor, în colaborare cu statele membre și alte organizații relevante.

Siguranța alimentară este o responsabilitate comună între guverne, producători și consumatori. Toată lumea are un rol de jucat de la fermă la masă pentru a se asigura că alimentele pe care le consumăm sunt sigure și sănătoase. Prin Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, OMS lucrează pentru a integra siguranța alimentară în agenda publică și pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară la nivel global. Siguranța alimentară este contribuția tuturor.

Apeluri la acțiune

1 – Asigurați-vă că este sigură – Guvernul trebuie să asigure hrana sigură și nutritivă pentru toți.

2 – Creșteți în siguranță – Producătorii agricoli și producătorii de alimente trebuie să adopte bune practici.

3 – Păstrați în siguranță – Operatorii economici trebuie să se asigure că alimentele sunt sigure.

4 –Cunoașteți ce este sigur – Consumatorii trebuie să învețe despre alimentele sigure și sănătoase.

5 – Faceți echipă pentru siguranța alimentelor – Lucrați împreună pentru o mâncare sigură și o sănătate bună.

Siguranța alimentelor salvează vieți. Nu este doar o componentă crucială a securității alimentare, ci joacă și un rol vital în reducerea bolilor de origine alimentară. În fiecare an, 600 de milioane de persoane se îmbolnăvesc ca urmare a aproximativ 200 de tipuri diferite de boli de origine alimentară. Povara unei astfel de boli revine cel mai mult asupra celor săraci și asupra celor tineri. Bolile de origine alimentară sunt responsabile de 420 000 de decese care pot fi prevenite în fiecare an.

Ziua mondială a siguranței alimentelor este o modalitate importantă de:

• a sensibiliza populația cu privire la problemele de siguranță alimentară;
• a demonstra modul de prevenire a bolilor prin siguranța alimentelor;
• a discuta abordările colaborative pentru îmbunătățirea siguranței alimentare între sectoare;
• a promova soluții și modalități pentru siguranța alimentelor.

Mâncarea pe care o consumăm este păstrată în condiții de siguranță prin eforturile dedicate a tuturor celor care cresc, procesează, transportă, depozitează, vînd, pregătesc și servesc. Alimentele sigure contribuie la o viață sănătoasă, o economie sănătoasă, o planetă sănătoasă și un viitor sănătos. Siguranța alimentară este și contribuția tuturor. Folosirea practicilor de siguranță alimentară acasă și în viața noastră de zi cu zi va ajuta la evitarea bolilor de origine alimentară.

Consumul și producția de alimente sigure au beneficii imediate și pe termen lung pentru oameni, planetă și economie. Disponibilitatea de alimente sigure și sănătoase pentru toți poate fi susținută în viitor prin adoptarea inovațiilor digitale, avansarea soluțiilor științifice, precum și onorarea cunoștințelor tradiționale care au trecut testul timpului. Sistemele noastre alimentare trebuie să producă suficiente alimente sigure pentru toți. Recunoașterea legăturilor sistemice dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor, a mediului și a economiei ne va ajuta să satisfacem nevoile viitorului. Acțiunile locale bazate pe soluții echitabile, adesea noi, și pe o colaborare multisectorială consolidată sunt esențiale pentru îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD).

Siguranța alimentară în perioada COVID-19

Pandemia a intensificat accentul pe probleme legate de siguranța alimentelor, cum ar fi igiena, rezistența antimicrobiană, bolile zoonotice, schimbările climatice, frauda alimentară și potențialele beneficii ale digitalizării sistemelor alimentare. De asemenea, a identificat puncte slabe sau vulnerabilități în producția și sistemele de control al produselor alimentare. Pentru viitorul imediat, minimizarea întreruperilor în lanțurile de aprovizionare cu alimente rămâne una dintre cele mai înalte priorități ale tuturor guvernelor, deoarece consumatorii trebuie să aibă acces fiabil la alimente.

O abordare bazată pe risc a siguranței alimentare și a îndeplinirii cerințelor de siguranță alimentară poate contribui la menținerea deschisă a aprovizionării cu alimente la nivel mondial și poate permite accesul consumatorilor la alimente. Eforturile concertate privind siguranța alimentelor vor ajuta țările să atenueze impactul socio-economic al pandemiei și să le sporească rezistența pe termen lung, facilitând și accelerând comerțul cu alimente, contribuind la prevenirea următoarei pandemii zoonotice și transformarea sistemelor alimentare.

Mesaje chee

Nu există securitate alimentară fără siguranță alimentară.Numai atunci când alimentele sunt sigure vor satisface nevoile dietetice și vor asigura că toată lumea poate trăi o viață activă și sănătoasă. Aceasta este denumită și dimensiunea de utilizare a securității alimentare.

Hrana sigură este esențială pentru sănătatea și bunăstarea umană

Organizația Mondială a Sănătății estimează că peste 600 de milioane de oameni se îmbolnăvesc și 420 000 mor în fiecare an din cauza consumului de alimente contaminate cu bacterii, viruși, paraziți, toxine sau produse chimice. Aceste cifre reprezintă doar „vârful aisbergului”, deoarece datele cuprinzătoare de supraveghere pentru bolile de origine alimentară nu sunt disponibile peste tot. Atunci când alimentele nu sunt sigure, oamenii nu pot beneficia de valoarea lor nutritivă.

Investind în siguranța alimentelor astăzi, veți culege recompense pe viitor

            Producția sigură de alimente îmbunătățește oportunitățile economice, permițând accesul pe piață și productivitatea. În același timp, bunele practici de-a lungul lanțului de aprovizionare îmbunătățesc durabilitatea, minimizând daunele aduse mediului și cantitatea de produs agricol care trebuie aruncată.Alimentele nesigure sau contaminate duc la refuzuri comerciale, pierderi economice și pierderi și risipă de alimente.

Abordarea „O singură sănătate” îmbunătățește siguranța alimentelor

Siguranța alimentară necesită o abordare holistică, cum ar fi „O singură sănătate”, care recunoaște legătura dintre sănătatea oamenilor, a animalelor, a plantelor și a mediului. Sănătatea animalelor și a plantelor este esențială pentru agricultura care produce suficiente alimente pentru a hrăni lumea. Menținerea sănătății animalelor va reduce, de asemenea, riscul de agenți patogeni zoonotici (organisme cauzatoare de boli care pot fi transmise între animale și oameni), organisme rezistente la antimicrobiene și multe altele.

Siguranța alimentară se bazează pe știință

Privirea sau mirosirea alimentelor nu este o modalitate fiabilă de a verifica dacă este sigură, dar oamenii de știință au dezvoltat teste și instrumente pentru a face acest lucru. Oamenii de știință din domeniul alimentar, microbiologii, medicii veterinari, medicii și toxicologii recomandă ce practici de producție, prelucrare, manipulare și preparare a alimentelor sunt necesare pentru a face și a menține alimentele în siguranță.Atunci când practicile de siguranță alimentară sunt folosite de-a lungul lanțului alimentar, rezultatul este alimentele sigure.

În 2018, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat rezoluția 73/250 prin care se proclamă ziua de 7 iunie drept Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, luând în considerare povara globală a bolilor transmisibile de alimente, care afectează persoanele de toate vârstele, în special copiii sub cinci ani. Rezoluția menționează că „nu există securitate alimentară fără siguranța alimentară și că într-o lume în care lanțul de aprovizionare cu alimente a devenit mai complex, orice incident advers al siguranței alimentare poate avea efecte negative la nivel mondial asupra sănătății publice, comerțului și economiei. De asemenea, subliniază că îmbunătățirea siguranței alimentare contribuie pozitiv la comerț, ocuparea forței de muncă și reducerea sărăciei. Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor a fost înființată pentru a crește gradul de conștientizare la toate nivelurile și pentru a promova și facilita acțiuni pentru siguranța alimentară globală, pe baza principiilor științifice și în conformitate cu măsurile Organizației Mondiale a Comerțului.

Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este esențial pentru menținerea vieții și promovarea unei sănătăți bune. Alimentele nesigure care conțin bacterii dăunătoare, viruși, paraziți sau substanțe chimice pot provoca mai mult de 200 de boli diferite – de la diaree la cancer. În întreaga lume, aproximativ 600 de milioane – aproape 1 din 10 persoane – se îmbolnăvesc după ce au mâncat alimente contaminate în fiecare an, ducând la 420 000 de decese și la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoși (DALY).

Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt strâns legate. Alimentele nesigure creează un ciclu vicios de boli și malnutriție, afectând în special sugarii, copiii mici, vârstnicii și bolnavii. Pe lângă faptul că contribuie la securitatea alimentară și nutrițională, o aprovizionare sigură cu alimente sprijină și economiile naționale, comerțul și turismul, stimulând dezvoltarea durabilă. Globalizarea comerțului cu alimente, creșterea populației mondiale, schimbările climatice și schimbarea rapidă a sistemelor alimentare au un impact asupra siguranței alimentelor. OMS își propune să consolideze la nivel global și la nivel național capacitatea de a preveni, detecta și răspunde la amenințările pentru sănătatea publică asociate alimentelor nesigure.

Fapte chee

• Accesul la cantități suficiente de alimente sigure și hrănitoare este esențial pentru menținerea vieții și promovarea unei sănătăți bune.
• Alimentele nesigure care conțin bacterii dăunătoare, viruși, paraziți sau substanțe chimice, cauzează mai mult de 200 de boli – de la diaree la cancer.
• Se estimează că 600 de milioane – aproape 1 din 10 oameni din lume – se îmbolnăvesc după ce au mâncat alimente contaminate și 420 000 mor în fiecare an, ducând la pierderea a 33 de milioane de ani de viață sănătoși (DALY).
• 110 miliarde de dolari SUA se pierd în fiecare an în productivitate și cheltuieli medicale rezultate din alimente nesigure în țările cu venituri mici și medii.
• Copiii cu vârsta sub 5 ani constituie 40% din sarcina bolii transmisibile de alimente, cu 125 000 de decese în fiecare an.
• Bolile diareice sunt cele mai frecvente boli care rezultă din consumul de alimente contaminate, cauzând îmbolnăvirea a 550 de milioane de persoane și decesul anual de 230 000 persoane.
• Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt indisolubil legate. Alimentele nesigure creează un ciclu vicios de boli și malnutriție, afectând în special sugarii, copiii mici, vârstnicii și bolnavii.
• Bolile de origine alimentară împiedică dezvoltarea socioeconomică prin tensionarea sistemelor de sănătate și dăunează economiilor naționale, turismului și comerțului.
• Lanțurile de aprovizionare cu alimente trec acum peste mai multe frontiere naționale. O bună colaborare între guverne, producători și consumatori contribuie la asigurarea siguranței alimentelor.

 Boli și cauze majore de origine alimentară

• Boli de origine alimentară sunt de obicei infecțioase sau toxice și sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice care intră în organism prin alimente sau apă contaminate.
• Agenții patogeni de origine alimentară pot provoca diaree severă sau infecții debilitante, inclusiv meningită.
• Contaminarea chimică poate duce la otrăviri acute sau boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Bolile de origine alimentară pot duce la invaliditate și moarte. Exemplele de alimente nesigure includ alimentele nefierte de origine animală, fructele și legumele contaminate cu fecale și crustaceele crude care conțin biotoxine marine.

 Lumea în evoluție și siguranța alimentelor

Aprovizionarea cu alimente sigure sprijină economiile naționale, comerțul și turismul, contribuie la securitatea alimentară și nutrițională și sprijină dezvoltarea durabilă.

Urbanizarea și schimbările în obiceiurile consumatorilor, inclusiv călătoriile, au crescut numărul persoanelor care cumpără și mănâncă alimente pregătite în locuri publice. Globalizarea a declanșat cererea crescândă a consumatorilor pentru o varietate mai largă de alimente, rezultând un lanț alimentar global din ce în ce mai complex și mai lung.

Pe măsură ce populația lumii crește, intensificarea și industrializarea agriculturii și a producției animale pentru a satisface cererea tot mai mare de alimente creează atât oportunități, cât și provocări pentru siguranța alimentelor.Se prevede că schimbările climatice vor avea un impact asupra siguranței alimentelor.

Aceste provocări creează o responsabilitate mai mare asupra producătorilor și manipulatorilor de alimente pentru a asigura siguranța alimentelor. Incidentele locale pot evolua rapid în situații de urgență internațională datorită vitezei și gamei de distribuție a produselor. În ultimul deceniu au apărut focare grave de boli transmisibile de alimente pe fiecare continent, adesea amplificate de comerțul globalizat.

 Siguranța alimentelor: o prioritate în sănătatea public

Alimentele nesigure reprezintă amenințări la nivel mondial pentru sănătate, punând în pericol toată lumea. Sugarii, copiii mici, femeile însărcinate, vârstnicii și cei cu o boală de bază sunt deosebit de vulnerabili. În fiecare an, 220 de milioane de copii se îmbolnăvesc de boli diareice și 96 000 mor. Alimentele nesigure creează un ciclu vicios de diaree și malnutriție, amenințând starea nutrițională a celor mai vulnerabili.

Conferința internațională privind siguranța alimentară desfășurată la Addis Abeba în februarie 2019 și Forumul internațional privind siguranța și comerțul alimentar desfășurat la Geneva în 2019, au reiterat importanța siguranței alimentare în realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Guvernele ar trebui să facă din siguranța alimentară o prioritate în sănătatea publică, deoarece joacă un rol esențial în elaborarea politicilor și a cadrelor de reglementare și în stabilirea și implementarea unor sisteme eficiente de siguranță alimentară.

Alimentele pot fi contaminate în orice moment de producție și distribuție, iar responsabilitatea principală revine producătorilor de alimente. Cu toate acestea, o mare parte din incidentele de boală transmisă de alimente sunt cauzate de alimente preparate necorespunzător sau manipulate greșit acasă, în unități de servicii alimentare sau pe piețe. Nu toți consumatorii de alimente înțeleg rolurile pe care trebuie să le joace, cum ar fi adoptarea practicilor igienice de bază atunci când cumpără, vînd și pregătesc alimente pentru a-și proteja sănătatea și cea a comunității.

Toată lumea poate contribui la asigurarea siguranței alimentelor:

Factorii de decizie pot:

• să construiască și să mențină sisteme și infrastructuri alimentare adecvate (de exemplu, laboratoare) pentru a răspunde și gestiona riscurile de siguranță alimentară de-a lungul întregului lanț alimentar, inclusiv în caz de urgență;
• încuraja colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea animalelor, agricultură și alte sectoare pentru o mai bună comunicare și acțiuni comune;
• integrarea siguranței alimentare în politici și programe alimentare mai largi (de exemplu, nutriție și securitate alimentară);
• gândi la nivel global și acționa la nivel local pentru a asigura că alimentele produse pe plan intern rămân sigure atunci când sunt importate la nivel internațional.

Manipulatorii și consumatorii de alimente pot:

• cunoaște alimentele pe care le folosesc (citi etichetele de pe ambalajele cu alimente, face alegeri în cunoștință de cauză, familiarize cu pericolele alimentare);
• manipula și pregăti mâncarea în siguranță, practicând cele cinci mesaje chee ale OMS pentru alimente mai sigure acasă sau când sunt vîndute la restaurante sau la piețele locale;
• cultiva fructe și legume folosind cele cinci mesaje chee ale OMS pentru a crește fructe și legume mai sigure pentru a reduce contaminarea microbiană.

Răspunsul OMS

OMS își propune să faciliteze prevenirea, detectarea și răspunsul la amenințările la adresa sănătății publice asociate alimentelor nesigure la nivel mondial. OMS lucrează pentru a asigura încrederea consumatorilor în autorități și încrederea în aprovizionarea sigură cu alimente.

În acest scop, OMS ajută statele membre să își dezvolte capacitatea de prevenire, detectare și gestionare a riscurilor alimentare prin:

• furnizarea de evaluări științifice independente cu privire la pericolele microbiologice și chimice care stau la baza standardelor, ghidurilor și recomandărilor internaționale alimentare, cunoscute sub numele de Codex Alimentarius, pentru a se asigura că alimentele sunt sigure oriunde provin;
• evaluarea, în moduri structurate, transparente și măsurabile, a performanței sistemelor de control alimentar de-a lungul întregului lanț alimentar, identificarea domeniilor prioritare pentru dezvoltarea capacității și măsurarea și evaluarea progresului în timp prin instrumentul FAO/OMS de control al sistemului alimentar;
• evaluarea siguranței noilor tehnologii utilizate în producția de alimente, cum ar fi modificarea genetică și nanotehnologia;
• contribuția la îmbunătățirea sistemelor alimentare naționale și a cadrelor legale și la implementarea unei infrastructuri adecvate pentru gestionarea riscurilor pentru siguranța alimentelor.
• promovarea manipulării în condiții de siguranță a alimentelor prin programe sistematice de prevenire a bolilor și programe de conștientizare, prin cinci mesaje chee a OMS pentru alimente mai sigure.
• pledarea pentru siguranța alimentelor ca o componentă importantă a securității sănătății și pentru integrarea siguranței alimentare în politicile și programele naționale în conformitate cu Regulamentul internațional de sănătate.

În regiunea europeană a OMS, se estimează că în fiecare an, mai mult de 23 de milioane de oameni se îmbolnăvesc din cauza consumului de alimente contaminate și peste 4600 de persoane mor.

Prin Ziua Mondială a Siguranței Alimentelor, OMS își continuă eforturile de a integra siguranța alimentară în agenda publică și angajează toți actorii din lanțul alimentar – de la producție la consum – pentru a promova conștientizarea siguranței alimentare și a lua măsuri concrete pentru a reduce povara bolilor de origine alimentară.