Ziua Mondială a Sănătății Mintale – IMSP Centrul de Sănătate Pelinia

Ziua Mondială a Sănătății Mintale, 10 octombrie 2024 cu genericul „Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă”

Pe 10 octombrie 2024 marcăm Ziua Mondială a Sănătății Mintale, care ne oferă oportunitatea de a reactiva eforturile pentru a promova și conștientiza sănătatea mintală, făcând locurile de muncă un loc mai sănătos, mai ales că 60% din populația globală are un loc de muncă și angajații își petrec 60% din timp la locul de muncă.

Campania este dedicată susținerii sănătății mintale la locul de muncă cu obiectivul privind implicarea publicului, inclusiv angajați, angajatori, organizații și părți interesate în advocacy la nivel local pentru a promova bunăstarea mentală la locul de muncă și evidenția rolului esențial al sănătății mintale în mediile profesionale, pledând pentru locuri de muncă în care sănătatea mintală este prioritizată, protejată și promovată. În această zi OMS se unește cu partenerii pentru a evidenția legătura vitală dintre sănătatea mintală și muncă.

Tema campaniei 2024 este: “Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă”.

Mesaje cheie

Sănătatea mintală și munca sunt strâns legate.

Un mediu de lucru favorabil promovează sănătatea mintală, oferind scop și stabilitate. Dar condițiile precare de muncă pot dăuna bunăstării mintale, reducând atât satisfacția în muncă, cât și productivitatea.

Lucrătorii se confruntă cu riscuri pentru sănătatea mintală.

Există diverse riscuri pentru sănătatea mintală cu care se pot confrunta lucrătorii, inclusiv discriminarea, condițiile precare de muncă sau autonomia limitată. Locurile de muncă prost plătite sau nesigure nu au adesea protecții adecvate, lucrătorii din aceste locuri de muncă fiind mai expuși la riscuri psihosociale.

Impact asupra indivizilor.

Lipsa sprijinului pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală le poate afecta negativ încrederea în sine, plăcerea la locul de muncă, capacitatea de muncă, absențe și capacitatea de a obține un loc de muncă. În mod similar, îngrijitorii și membrii familiei sunt afectați.

Impact asupra muncii și societății.

Sănătatea mintală precară poate duce la scăderea performanței, absența de la locul de muncă și creșterea fluctuației personalului. Numai depresia și anxietatea duc la pierderea a aproximativ 12 miliarde de zile lucrătoare în fiecare an.

Stigmatul creează bariere în calea angajării.

Stigmatul și discriminarea împiedică adesea persoanele cu probleme de sănătate mintală să caute ajutor sau să găsească și să-și păstreze locuri de muncă. Reducerea discriminării la locul de muncă prin conștientizare, instruire și implicare cu persoanele care trăiesc cu afecțiuni de sănătate mintală creează medii de lucru mai sănătoase și mai incluzive.

Acțiunea și colaborarea guvernului sunt esențiale.

Guvernele, angajatorii și organizațiile reprezentative trebuie să lucreze împreună pentru a crea politici care să prevină riscurile pentru sănătatea mintală, să promoveze bunăstarea și să formeze locuri de muncă care să susțină sănătatea mintală.

Sprijinirea lucrătorilor să participe și să prospere la muncă.

Angajatorii ar trebui să aplice măsuri rezonabile pentru a sprijini lucrătorii cu afecțiuni de sănătate mintală la locul de muncă. Aceasta înseamnă, de exemplu, organizarea de întâlniri regulate de sprijin, programarea pauzelor frecvente, reintroducerea treptată a lucrătorilor la sarcini.

Formarea managerilor pentru a sprijini sănătatea mintală.

Angajatorii ar trebui să ofere managerilor formare pentru a recunoaște și a aborda factorii de stres la locul de muncă. Managerii instruiți își pot sprijini eficient echipele și pot promova un mediu de lucru mai sănătos și mai susținător.

Acțiunea și colaborarea guvernului sunt esențiale.

Sănătatea mintală precară are un efect negativ asupra bunăstării și funcționării cognitive, comportamentale, emoționale, sociale și relaționale a unei persoane, asupra sănătății fizice și asupra identității și bunăstării personale a unei persoane în raport cu locul de muncă. Capacitatea unei persoane de a participa la muncă poate fi, în consecință, afectată prin reducerea productivității și a performanței, reducerea capacității de a lucra în siguranță sau dificultăți în a păstra sau obține un loc de muncă.

S-a estimat că 15% dintre adulții în vârstă de muncă au avut o tulburare mintală în 2019. La nivel global, în 2019, 301 milioane de oameni trăiau cu anxietate, 280 de milioane de oameni trăiau cu depresie, 1 64 milioane de oameni trăiau cu schizofrenie sau tulburare bipolară și 703 000 de oameni se sinuciseau în fiecare an. Mulți dintre acești indivizi erau în vârstă de muncă. Oamenii care trăiesc cu afecțiunile grave de sănătate mintală – inclusiv dizabilitățile psihosociale (cum ar fi schizofrenia și tulburarea bipolară) – sunt, din motive precum stigmatizarea și discriminarea, în mare măsură excluse de la muncă, în ciuda faptului că participarea la activități economice este importantă pentru recuperare.

La nivel global, se estimează că 12 miliarde de zile lucrătoare sunt pierdute în fiecare an din cauza depresiei și anxietății la un cost de 1 trilion de dolari pe an în pierderea productivității.

În 2021, peste 150 de milioane de oameni din Regiunea Europeană a OMS trăiesc cu o afecțiune mintală și doar 1 din 3 persoane care trăiesc cu depresie primește îngrijirea de care au nevoie.

În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă (18 – 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1,7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care s-au adresat după ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.

Datele statistice arată că incidența prin maladii psihice a fost de 254,9 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2023, comparativ cu 2022 când au fost înregistrate 219,0 cazuri la 100 mii locuitori. La copii de vârsta 0 – 17 ani s-au înregistrat în anul 2023 – 240, 1 cazuri la 100 mii locuitori, comparativ cu anul 2022 – 210,3 cazuri la 100 mii locuitori.

Munca poate proteja sănătatea mintală. Munca decentă susține sănătatea mintală bună, oferind:

un mijloc de trai;
un sentiment de încredere, scop și realizare;
oportunitate pentru relații pozitive și incluziune într-o comunitate;
platformă pentru rutine structurate și multe alte beneficii.

Pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, munca decentă poate contribui la recuperare și incluziune, la îmbunătățirea încrederii și la funcționarea socială.

Gestionarea sănătății mintale la locul de muncă poate părea o provocare. Dar nu ar trebui să fie văzută ca fiind oneroasă. Mai degrabă, oferă o oportunitate de creștere și dezvoltare durabilă. Locurile de muncă sigure, sănătoase și incluzive nu numai că îmbunătățesc sănătatea mentală și fizică, dar probabil și reduc absenteismul, îmbunătățesc performanța și productivitatea în muncă, sporesc moralul și motivația personalului și minimizează conflictele dintre colegi.

Pentru o mare parte a populației globale, sănătatea mintală și munca sunt împletite integral. Sănătatea mintală este mai mult decât absența stărilor de sănătate mintală. Mai degrabă, sănătatea mintală este o stare de bunăstare mintală care le permite oamenilor să facă față stresului vieții, să-și realizeze abilitățile, să învețe bine și să lucreze bine și să contribuie la comunitățile lor.

Riscurile pentru sănătatea mintală la locul de muncă pot include:

utilizarea insuficientă a competențelor sau subcalificarea pentru muncă;
sarcini excesive de lucru, personal insuficient;
ore lungi, nesociale sau inflexibile;
lipsa controlului asupra designului sau volumului de lucru;
condiții fizice de muncă nesigure sau precare;
cultura organizațională care permite comportamente negative;
sprijin limitat din partea colegilor sau supraveghere autoritara;
violență, hărțuire sau agresiune;
discriminare și excludere;
rolul postului neclar;
sub- sau supra-promovare;
nesiguranța locului de muncă, salariu inadecvat sau investiții slabe în dezvoltarea carierei;
solicitări conflictuale acasă/la muncă.

Recesiunile economice sau urgențele umanitare și de sănătate publică generează riscuri precum pierderea locurilor de muncă, instabilitatea financiară, oportunitățile de angajare reduse sau creșterea șomajului.

Munca poate fi un cadru care amplifică probleme mai ample care afectează negativ sănătatea mintală, inclusiv discriminarea și inegalitatea bazate pe factori precum rasa, sexul, identitatea de gen, orientarea sexuală, handicapul, originea socială, statutul de migrant, religia sau vârsta.

Persoanele cu afecțiuni grave de sănătate mintală sunt mai susceptibile de a fi excluse de la angajare, iar atunci când sunt angajate, au mai multe șanse de a experimenta inegalități la locul de muncă. De asemenea, lipsa locului de muncă prezintă un risc pentru sănătatea mintală. Șomajul, nesiguranța financiară și de muncă și pierderea recentă a locului de muncă sunt factori de risc pentru tentativele de sinucidere.

Intervențiile cheie de a fi abordate la locul de muncă:

Prevenirea condițiilor de sănătate mintală legate de muncă prin managementul riscului psihosocial, care include utilizarea intervențiilor organizaționale pentru a remodela condițiile de muncă, culturile și relațiile.

Protejarea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă, în special prin formare și intervenții care îmbunătățesc alfabetizarea în domeniul sănătății mintale, consolidarea abilităților de a recunoaște și acționa asupra condițiilor de sănătate mintală la locul de muncă.

Sprijinirea lucrătorilor cu afecțiuni de sănătate mintală ca să participe pe deplin și în mod echitabil la muncă prin acomodari rezonabile, programe de reîntoarcere la muncă și inițiative de angajare susținute.

Crearea un mediu favorabil cu acțiuni transversale de îmbunătățire a sănătății mintale la locul de muncă prin conducere, investiții, drepturi, integrare, participare, dovezi și conformitate.

Intervențiile de promovare și prevenire funcționează prin identificarea factorilor determinanți individuali, sociali și structurali ai sănătății mintale și apoi intervenind pentru a reduce riscurile, a construi reziliența și a stabili medii de sprijin pentru sănătatea mintală. Intervențiile pot fi concepute pentru indivizi, grupuri specifice sau populații întregi.

Remodelarea determinanților sănătății mintale necesită adesea acțiuni dincolo de sectorul sănătății și, prin urmare, programele de promovare și prevenire ar trebui să implice sectoarele educației, muncii, justiției, transporturilor, mediului, locuințelor și bunăstării. Sectorul sănătății poate contribui semnificativ prin integrarea eforturilor de promovare și prevenire în serviciile de sănătate prin promovarea, inițierea, și după caz, facilitarea colaborării și coordonării multisectoriale.

Promovarea și protejarea sănătății mintale la locul de muncă reprezintă un domeniu de interes în creștere și poate fi susținută prin legislație și reglementări, strategii organizaționale, formarea managerilor și intervenții pentru lucrători.

Investind eforturi și resurse în abordări și intervenții bazate pe dovezi la locul de muncă putem asigura, că toată lumea are oportunitatea de a prospera la locul de muncă și în viață.

Deși guvernele și angajatorii au responsabilitatea principală de a proteja și promova sănătatea mintală la locul de muncă, puteți lua măsuri pentru a vă susține bunăstarea. Învățați tehnici pentru a gestiona stresul și a fi atenți la schimbările de sănătatea dvs mintală. Dacă este necesar, solicitați sprijin de la un prieten de încredere, membru al familiei, coleg sau profesionist din domeniul sănătății.

În Republica Moldova a fost aprobat Programului național privind sănătatea mintală pentru anii 2023 – 2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 971 din 06 decembrie 2023, scopul fiind crearea unei societăți în care sănătatea mintală este valorificată, promovată și protejată, prevenirea tulburărilor mintale și accesul înalt la asistență medicală și socială de calitate, pentru a atinge cel mai înalt nivel posibil de sănătate și participarea pe deplin în societate și la locul de muncă, fără stigmatizare și discriminare.