Ziua Mondială a Malariei-25 aprilie

Posted on by Corina

Ziua Mondială a Malariei a fost instituită de statele membre ale OMS în cadrul Asambleei Mondiale a Sănătății din 2007. Această zi este o oportunitate de a evidenția necesitatea investițiilor continue și de susținere a angajamentului politic pentru prevenirea și controlul malariei. În acest an evenimentul se va desfășura cu genericul ”Atingerea obiectivului zero malarie”.

Malaria, boală provocată de plasmodiul malaric și tranmisă prin mușcătura de țânțar Anopheles, care poate fi prevenită şi tratată, continuă să aibă un impact devastator asupra sănătății şi bunăstării oamenilor din întreaga lume. Din 2000, eforturile globale de combatere a malariei au dus la evitarea a milioane de cazuri și decese – dovada că progresul este posibil. Multe țări cu o povară scăzută a bolii s-au orientat rapid spre obiectivul „zero malariaˮ.

Povara bolii:

  • Conform celui mai recent Raport mondial privind malaria, publicat la 30 noiembrie 2020, au existat 229 milioane de cazuri de malarie în 2019, în comparație cu 228 milioane de cazuri în 2018.
  • Numărul estimat de decese cauzate de malarie a fost de 409.000 în 2019, comparativ cu 411.000 la nivel mondial în 2018.
  • Copiii sub 5 ani sunt cel mai vulnerabil grup afectat de malarie; în 2019, au reprezentat 67% (274.000) din totalul deceselor cauzate de malarie la nivel mondial.
  • Regiunea Africană a OMS poartă o parte disproporționată din povara globală a malariei. În 2019, regiunea a reprezentat 94% din cazurile și decesele de malarie.
  • Aproximativ 3% din cazurile de malarie în 2019 au fost raportate în regiunea OMS din Asia de Sud-Est și 2% în regiunea OMS pentru Mediterana de Est. Regiunea OMS a Pacificului de Vest și Regiunea OMS a Americii au reprezentat fiecare mai puțin de 1% din toate cazurile.
  • Finanțarea totală pentru combaterea și eliminarea malariei în 2019 s-a ridicat la aproximativ 3 miliarde USD. Contribuțiile guvernelor din țările endemice s-au ridicat la 900 milioane USD, reprezentând 31% din totalul finanțării.

În acest an, OMS și partenerii vor marca Ziua Mondială a Malariei prin sărbătorirea realizărilor țărilor care se apropie de realizareaobiectivului țintă – eliminarea malariei. În ciuda provocărilor provocate de pandemia COVID-19, o serie dintre aceste țări au raportat zero cazuri de malarie indigenă în 2020, în timp ce altele au făcut progrese impresionante în efortul lor spre a deveni țară liberă de malarie. Ele oferă inspirație pentru toate națiunile care luptă pentru a elimina această boală mortală și pentru a îmbunătăți condițiile de trai și sănătatea populației.În ajunul acestei zile, OMS în parteneriat cu RBM(Partnership to End Malaria), parteneriatul pentru a pune capăt malariei, a găzduit un forum virtualcu liderii de țări, personalul medical din prima linie și partenerii globali pentru a împărtăși experiențe și reflecții cu privire la eforturile de atingere a țintei „zero malarieˮ. Afost publicat un nou raport care evidențiază succesele și lecțiile învățate printregrupul „E-2020” al țărilor care sunt în curs de a elimina malaria. Astfel, în fața unei amenințări duale de rezistență la medicamente antimalarice și COVID-19, la nivel global, rețeaua de eliminare se extinde și mai multe țări se îndreaptă spre obiectivul zero al malariei. În 2019, 27 de țări au raportat mai puțin de 100 de cazuri indigene, în creștere față de 6 în 2000. 21 de țări au raportat cel puțin 3 ani consecutivizero cazuri de malarie indigenă. 10 dintre aceste țări au fost certificate de către OMS ca libere de malarie: Emiratele Arabe Unite (2007), Maroc (2010), Turkmenistan (2010), Armenia (2011), Kârgâzstan (2016), Sri Lanka (2016), Uzbekistan (2018), Paraguay (2018), Argentina (2019) și Algeria (2019).China, o țară care în anii 1940 a raportat anual peste 30 de milioane de cazuri de malarie, a înregistrat zero cazuri indigene în 2016 și a rămas la zero până în prezent, solicitând de la OMS certificarea fără malarie în 2020. În februarie 2021, El Salvador a devenit prima țară din America Centrală care a fost certificată fără malarie de OMS după 50 de ani de angajament constant al guvernului și al poporului său de a pune capăt bolii.

Cadrul OMS pentru eliminarea malariei (2017) oferă un set detaliat de instrumente și strategii pentru realizarea și susținerea eliminării malariei. În ianuarie 2021, OMS a publicat un nou ghid, Pregătirea pentru certificarea de eliminare a malariei, cu orientări extinse pentru țările care se apropie sau se pregătesc pentru certificare.

Programul global pentru combaterea malariei coordonează eforturile globale ale OMS de a controla și eradica malaria prin:

  • stabilirea, diseminarea și promovarea adoptării de norme, standarde, politici, strategii tehnice și orientări bazate pe dovezi științifice;
  • efectuarea unei evaluări independente a progresului global;
  • dezvoltarea de abordări pentru fortificarea capacităților, consolidarea sistemelor de supraveghere;
  • identificarea lacunelor în controlul și eliminarea malariei, precum și a noilor domenii de acțiune.

Programul este susținut și consiliat de Comitetul consultativ privind politicile de combatere a malariei (MPAC), un grup de experți la nivel mondial în domeniul malariei. Mandatul MPAC este de a oferi recomandări strategice și asistență tehnică și se extinde în toate aspectele legate de controlul și eliminarea malariei printr-un proces transparent, flexibil și credibil de elaborare a politicilor.

Aşezarea geografică şi condiţiile climaterice plasează Republica Moldova printre ţările cu risc sporit pentru această invazie. Monitorizarea populațiilor de culicide în ecosistemele țării pe parcursul a. 2019 au identificat 9 specii dintre care 6 sunt vectori importanți ai unor agenți patogeni, inclusiv și plasmodiului malaric. Astfel, prezența vectorului specifici pe teritoriul țării prezintă un risc sporit pentru sănătatea publică prin faptul că poate transmite agentul cauzal al malariei. Acest fapt a devenit deosebit de importantpe fondalul fenomenului de migrație intensă a cetățenilor republicii, inclusiv și în zonele endemice la malarie. În prezența vectorului (țânțarii) acest fapt pune în pericol statutul de țară liberă de malarie. În anii 2018-2020 în republică s-au înregistrat 1, 3 și respectiv 2 cazuri de malarie, toate fiind de import.

Prin semnificaţia sa Ziua Mondială a Malariei încurajează angajamentele guvernelor în protejarea sănătăţii prin eforturi de eliminare a pericolului acestei maladii, o atenţie sporită fiind acordată populaţiei care migrează în zonele endemice la malarie.

 

Este important ca fiecare să ia aminte că:

– malaria este o boală parazitară periculoasă pentru viaţă, cu transmitere prin înţepătura ţânţarilor infectaţi;

– călătorii, din regiunea europeană, cu destinaţia ţări endemice la malaria, necesită administrarea tratamentului profilactic;

– manifestările clinice, caracteristice malariei, pot apărea la o săptămână din momentul sosirii în ţara endemică şi în decurs de până la doi ani după părăsirea acesteia;

– boala poate fi preântâmpinată şi tratată;

– în caz dacă suspectaţi primele semne de boală – solicitaţi asistenţă medicală.