Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței

la Antimicrobiene  (RAM) 18 – 24 noiembrie 2025 cu genericul ,,Acționăm acum: să protejăm prezentul, să ne asigurăm viitorul.”

    În perioada 18-24 noiembrie 2025, marcăm Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene (RAM). Evenimentul este organizat al 11-lea an consecutiv. Săptămâna Mondială de Conștientizare a RAM (WAAW) este o campanie globală menită să crească gradul de conștientizare și să ofere o mai bună înțelegere a RAM și să promoveze acțiuni globale pentru a combate apariția și răspândirea agenților patogeni rezistenți la medicamente. Rezistența antimicrobiană (AMR) este invizibilă. Rezistența la antimicrobiene (RAM) apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenți antimicrobieni devin ineficienți, iar infecțiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolilor, de îmbolnăvire gravă și deces.

Fiind una dintre  campaniile oficiale de sănătate ale OMS, Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene, este mandatată de Adunarea Mondială a Sănătății și este comemorată anual între 18 și 24 noiembrie. Această temă subliniază nevoia urgentă de a lua măsuri îndrăznețe și unite pentru a combate rezistența la antimicrobiene (AMR). AMR dăunează deja sănătății, sistemelor alimentare, mediului și economiilor noastre. Nu este o provocare viitoare. Se întâmplă acum. Infecțiile rezistente la medicamente sunt în creștere, însă gradul de conștientizare, investițiile și acțiunile sunt încă insuficiente.

Bazându-se pe impulsul Reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 2024 privind rezistența antimicrobiană, acest apel la acțiune îndeamnă toate părțile interesate, inclusiv guvernele, societatea civilă, furnizorii de servicii medicale, medicii veterinari, fermierii, actorii de mediu și publicul larg, să transpună angajamentele politice în intervenții tangibile, responsabile și care să salveze vieți. Pentru a „proteja prezentul nostru și a ne asigura viitorul”, trebuie să acordăm prioritate investițiilor pe termen lung și acțiunilor strategice în sectoarele sănătății umane, animale și de mediu.

Consolidarea supravegherii, asigurarea accesului echitabil la medicamente și diagnostice de calitate, promovarea inovației și construirea de sisteme rezistente necesită toate un angajament și resurse pe termen lung. Investițiile în acțiuni legate de rezistența antimicrobienelor reprezintă o mișcare inteligentă pentru un viitor mai sigur și mai sănătos. Fie că este vorba de un administrator de spital care înființează o echipă de gestionare a antimicrobienelor sau de un fermier care adoptă practici durabile de gestionare a deșeurilor, fiecare acțiune contează. Indiferent de rolul dumneavoastră – fie că este vorba de elaborarea politicilor, furnizarea de îngrijiri, protejarea ecosistemelor sau creșterea gradului de conștientizare, este o responsabilitate comună.

De la descoperirea lor, în urmă cu aproximativ un secol, medicamentele antimicrobiene – inclusiv antibioticele, antifungicele, antiviralele și antiparazitarele – au salvat milioane de vieți și au contribuit la creșterea speranței de viață. Totuși, utilizarea necorespunzătoare și excesivă a acestor medicamente, alături de poluare și de sistemele de sănătate și sănătate animală insuficient consolidate, favorizează apariția și răspândirea rezistenței la antimicrobiene.

Rezistența la antimicrobiene este o problemă globală, cu impact semnificativ asupra sănătății publice, siguranței alimentare și economiei mondiale. RAM reprezintă o amenințare în adresa sănătății globale, a securității alimentare și a atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030. RAM pune presiune pe sistemele de sănătate prin diminuarea eficacității tratamentelor, ducând la boli prelungite și la creșterea costurilor asistenței medicale. Simultan, RAM reprezintă o amenințare la adresa securității alimentare, deoarece se poate răspândi de-a lungul lanțului alimentar, afectând atât sănătatea animalelor, cât și pe cea umană și provocând pierderi economice în sectorul agricol.

Similar COVID-19, infecțiile rezistente la medicamente nu cunosc granițe. Și nicio țară sau individ nu poate lupta împotriva rezistenței antimicrobiene de unul singur. Conform estimărilor OMS (Global Burden of AMR, 2023), RAM este responsabilă direct de aproximativ 1,3 milioane de decese anual și contribuie la alte 5 milioane de decese, iar pierderile economice ar putea atinge 3,4 trilioane USD pe an până în 2030.

Conform Raportului anual 2024 al Sistemului Național de Supraveghere Epidemiologică a Rezistenței la Antimicrobiene (SNSE RAM), elaborat de Agenția Națională pentru Sănătate Publică, se observă o creștere semnificativă a prevalenței rezistenței la antimicrobiene în rândul bacililor gram-negativi și gram-pozitivi izolați din sânge și lichid cefalorahidian (LCR). Dintre care cele mai frecvent identificate au fost Escherichia coli (31,2%), Klebsiella pneumoniae (28,6%), Acinetobacter spp. (11,8%), Pseudomonas aeruginosa (11,0%) și Staphylococcus aureus (9,6%).

Datele evidențiază niveluri alarmante de rezistență la carbapeneme (imipenem și meropenem) în rândul tulpinilor de A. baumannii (94,4%) și P. aeruginosa (91,2%), în timp ce proporția tulpinilor de K. pneumoniae rezistente la carbapeneme s-a menținut ridicată (63,8%). În cazul E. coli, rezistența la cefalosporine de generația a III-a (cefotaxim, ceftriaxon) a atins 63,4%, iar la fluoroquinolone – 52,4%.

Rezistența combinată (multi-rezistența) rămâne o problemă majoră, în special pentru tulpinile de Acinetobacter spp., la care s-a observat o creștere simultană a rezistenței la carbapeneme, aminoglicozide și fluoroquinolone. În același timp, tulpinile gram-pozitive de S. aureus au manifestat o rezistență la meticilină (MRSA) de 16,8%, iar tulpinile de Enterococcus faecalis și E. faecium au prezentat o rezistență de 40–55% la aminoglicozide.

În analiza mecanismelor genetice de rezistență, genele blaOXA-23 (în A. baumannii) și blaOXA-48 (în K. pneumoniae și E. coli) continuă să fie cele mai frecvent identificate în tulpinile raportate, urmate de blaNDM la P. aeruginosa. Aceste rezultate confirmă persistența tulpinilor multi-rezistente în spitalele republicane și municipale, cu un potențial ridicat de diseminare nosocomială.

 Dar ce înseamnă cu adevărat?

Opțiuni limitate de tratament, spitalizări prelungite, medicație constantă, pierderi prelungite de venit, datorii medicale, sărăcie, pierderea familiei, durere… Povara se adună constant, iar viețile sunt grav afectate, în unele cazuri fatal. Se poate întâmpla oricui, oriunde. Chiar dacă ești într-o stare bună de sănătate, o accidentare minoră, o intervenție chirurgicală de rutină sau o infecție pulmonară comună ar putea escalada pe neașteptate într-o situație care îți pune viața în pericol. Pentru cei cu afecțiuni preexistente, cum ar fi cancerul, HIV sau diabetul, o infecție netratabilă ar putea apărea ca o a doua amenințare periculoasă, izbucnind atunci când te aștepți mai puțin.

 Mesaje de sănătate umană

• Luați întotdeauna medicamente antimicrobiene precum antibiotice, antivirale, antifungice și antiparazitare, cu o supraveghere medicală adecvată.
• Rezistența antimicrobiană duce la spitalizare mai lungă, costuri medicale mai mari și mortalitate crescută. O igiena bună a mâinilor poate ajuta la limitarea răspândirii infecțiilor.
• Fără antimicrobiene eficiente, succesul medicinei moderne în tratarea infecțiilor, inclusiv în timpul intervențiilor chirurgicale majore și chimioterapiei pentru cancer, ar fi expus un risc crescut.
• Accesul la apă potabilă sigură, sanitație și igienă în instituțiile de sănătate poate reduce nevoia de antibiotice pentru tratarea diareei cu până la 60%. Spălatul pe mâini ajută la prevenirea infecțiilor rezistente la medicamente, salvează vieți și reduce costurile de îngrijire a sănătății.
• Investițiile în asigurarea cu apă potabilă sigură, sanitație și igienă și prevenirea și controlul infecțiilor în instituțiile de sănătate pot preveni consumul excesiv de antibiotice, un factor cheie al rezistenței antimicrobiene.
• Vaccinurile și utilizarea corectă a antibioticelor și a altor medicamente antimicrobiene ajută la păstrarea eficacității tratamentelor medicale vitale.

 

Cum putem preveni apariția rezistenței la antimicrobiene?

• Măsuri de utilizare prudentă (cum ar fi starea prescripției, dimensiunea adecvată a ambalajului, informații adecvate pentru pacienți și profesioniști din domeniul sănătății, planuri de administrare a antimicrobienelor, inclusiv măsuri de atenuare a riscurilor, monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene.
• Atingerea țintelor UE și naționale recomandate pentru a reduce utilizarea antibioticelor la oameni și nivelul infecțiilor cheie rezistente la antibiotice până în 2030 cu 20%.
• Supravegherea și monitorizarea suplimentară a RAM și a consumului de antimicrobiene, prevenire și control mai bun al infecțiilor, o mai bună conștientizare a publicului, educarea și formarea profesioniștilor.
• Asigurarea disponibilității antibioticelor. Utilizarea prudentă a antibioticelor este esențială pentru a combate RAM, dar acest lucru afectează și volumele vânzărilor și rentabilitatea investiției pentru dezvoltatorii de medicamente.

Inspirându-se din Declarația Politică adoptată în urma Întâlnirii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU din 2024 privind RAM, campania din 2025 încurajează toate sectoarele: guverne, societate civilă, profesioniști din sănătate, medici veterinari, fermieri, actori de mediu și publicul larg – să transforme angajamentele politice în acțiuni concrete, măsurabile și sustenabile.

OMS și partenerii Quadripartite încurajează implicarea tuturor actorilor prin activități adaptate contextului național și local, precum:

• promovarea campaniei în mass-media și pe rețelele sociale, utilizând etichetele #WAAW, #AMR și #AntimicrobialResistance;
• inițiativa „Go Blue for AMR Awareness” – utilizarea culorii albastru-deschis în simboluri vizuale și iluminarea clădirilor reprezentative;
• prezentarea exemplelor locale de bune practici în prevenirea și controlul RAM;
• organizarea de evenimente interactive, expoziții, sesiuni educaționale și activități în școli și universități;
• dialoguri intersectoriale și mese rotunde cu experți din domeniile sănătății umane, animale și de mediu;
• implicarea tinerilor prin concursuri tematice și ateliere creative;
• colaborarea cu mass-media și cu persoane publice pentru amplificarea mesajului campaniei: „Acționăm acum: să protejăm prezentul, să ne asigurăm viitorul.”

 Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2023-2027 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 947 din 20.09.2023,

prevede o abordare complexă a măsurilor, care au ca scop reducerea consumului irațional de antimicrobiene și menținerea eficacității tratamentului prin fortificarea capacităților și serviciilor în domeniile uman, veterinar și agricol. De asemenea, documentul urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației și a specialiștilor din această sferă privind rezistența la antimicrobiene, precum și consolidarea mecanismelor de introducere, prescriere și eliberare a acestor preparate în conformitate cu standardele naționale și internaționale în domeniu.