În fiecare an, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi marchează la 31 mai Ziua Mondială fără Tutun (ZMFT) pentru a reflecta și accentua asupra riscurilor pentru sănătate asociate consumului de tutun și de a susține politici eficiente de reducere a consumului de tutun sub orice formăși ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și la o viață sănătoasă pentru generatiile viitoare.

În anul curent pentru ZMFT, OMS a lansează campania globalăpentru un an de zile ”Angajază-te să renunți”. Această campanie își propune să sprijine 100 de milioane de oameni din toată lumea în încercarea de a renunța la tutun prin diverse inițiative și soluții digitale.

Acest lucru va fi realizat prin extinderea serviciilor existente, cum ar fi: sfaturi scurte din partea lucrătorilor medical și a liniilor naționale gratuite de renunțare, precum și lansarea de servicii inovatoare precum Florence, primul lucrător digital în domeniul sănătății al OMS și programe de asistență chatbot pe WhatsApp și Viber.

Pentru a ajuta cu adevărat consumatorii de tutun să renunțe, aceștia trebuie să fie susținuți cu politici și intervenții încercate și testate pentru a reduce cererea de tutun.

La crearea unor medii mai sănătoase, care să favorizeze renunțarea la tutun va ajuta:

• pledarea pentru politici puternice de renunțare la tutun;
• promovarea unui acces sporit la serviciile de renunțare;
• conștientizarea tacticii industriei tutunului;
• abilitarea consumatorilor de tutun să facă încercări de succes de a renunța prin inițiative „renunță și câștigă”.

OMS îndeamnă țările să îi ajute pe consumatorii de tutun să renunțe, oferind sprijin, servicii, politici și taxe pe tutun care permit oamenilor să renunțe. Politicile antitutun au potențialul de a proteja și peste 1 mln. de nefumătorii, inclusiv peste 650000 de copii și adolescenți care mor în fiecare an din cauza expunerii la fumul de tutun.

Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global. Consumul tutunului are rezultate grave pentru viaţă şi sănătate în Republica Moldova. În consecință, din cele 40466 decese de boli netransmisibile înregistrate în a. 2020, se estimează, că peste 5600 (cca. 14%) au decedat din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, inclusiv peste 60% persoane sunt de vârstă activă, mortalitatea în rândul bărbaților fiind de 2 ori mai mare decât a femeilor, din cauza bolilor cauzate de consumul tutunului, de pierdere prematură a sănătății prin răspândirea bolilor netransmisibile, invalidității în vârsta aptă de muncă, având un rol crucial în diminuarea numărului populaţiei, ceea ce reprezintă una din principalele provocări a sănătăţii publice şi a securităţii demografice a ţării.

Fumatul, de asemenea, afectează grav femeile însărcinate, provocând naşteri premature şi greutate mică a copilului la naştere, iar la nou-născuţi creşte riscul apariţiei sindromului morţii subite a sugarului.

Există și o incidență globală în Republica Moldova de creștere în populație a bolilor netransmisibile pentru care fumatul este un factor de risc predominant.În ultimii 10 ani incidența cancerului a crescut de 1,4 ori, sporeşte prevalența pacienților cu boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul bronșic, diabet, boli ale aparatului digestiv, în special a ulcerului stomacal, cirozelor şi cancerului hepatic etc., în provocarea cărora fumatul este un factor predominant.

Observațiile efectuate în mai multe țări afectate de pandemia de COVID-19, stare de urgență globală declarată de OMS la 11 martie 2020, denotă că fumătorii sunt de 6 ori mai mult predispuși să facă complicații la COVID-19. De regulă acestea au mai multe patologii cronice, iar datele din Republica Moldova arată, că 98% din persoanele decedate de COVID-19 au comorbidități din cele enumerate mai sus.

Toate produsele din tutun (țigarete, tutun de rulat, tutun pentru narghilea, tutunul care nu arde cu încălzire electrică-HEETS, etc.), cât și produsele conexe (țigarete electronice și produse din plante pentru fumat) prezintă pericol sub orice formă de consum și afectează grav sănătatea.

Pandemia COVID-19 a contribuit la aceea, că milioane de consumatori de tutun să dorească să renunțe la tutun. Dar, este important de menționat, că, renunțarea la tutun este o provocare, în special datorită stresului social și economic suplimentar provocat de pandemie.

Se spune că ”renunțătorii nu câștigă niciodată”, dar în cazul renunțării la consumul de tutun, ”cei care renunță sunt adevărații câștigători”. Important de menționat, că fără un sprijin adecvat, renunțarea poate fi incredibil de dificilă. Nicotina din tutun creează dependență, iar unele tangențe comportamentale și emoționale, cum ar fi: o țigară cu cafeaua, în companie cu prietenii, la un pahar de alcool, în cazul situațiilor de stres, sentimente de tristețe, etc. – fac și mai dificil procesul de renunțare la tutun.

Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunța la tutun, iar angajamentul de a ajuta consumatorii de tutun să renunțe este esențial pentru îmbunătățirea sănătății și salvarea vieților.

Politicile de renunțare la fumat sunt încă printre cele mai puțin puse în aplicare din Convenția-cadru a OMS privind măsurile de reducere a cererii de control al tutunului, doar 8 țări furnizând servicii de renunțare, majoritatea fiind țări cu venituri ridicate.Guvernele ar trebui să recunoască această nevoie și să acționeze asupra acesteia ca parte a unei strategii cuprinzătoare de control al tutunului. Intervențiile de renunțare la tutun la nivel populațional trebuie să fie o prioritate pentru țări. În același timp, inovația trebuie încurajată, iar tehnologiile mobile ar trebui valorificate pe deplin pentru a îmbunătăți accesul populației greu accesibilă.

Peste 100 de motive pentru a renunța la tutun

 Tutunul afectează aspectul exterior aproape imediat

1. Totul miroase! De la piele, la toată casa, hainele, degetele și respirația.
2. Tutunul determină îngălbenirea dinților și creează exces de placă dentară.
3. Fumatul de tutun și utilizarea tutunului fără fum provoacă respirație urât mirositoare.
4. Tutunul face pielea ridată, îmbătrânește prematur pielea prinuzarea proteinelor care conferă pielii elasticitate, epuizarea vitaminei A și restricționarea fluxul sanguin.
5. Aceste riduri sunt mai evidente în jurul buzelor și ochilor, iar tutunul face, de asemenea, pielea tare și uscată.
6. Fumatul crește riscul de a dezvolta psoriazis, o afecțiune inflamatorie necontagioasă a pielii care provoacă mâncărime, careemanâ pete roșii pe tot corpul.

Amenință sănătatea prietenilor și a familiei

7. Peste 1 milion de oameni mor în fiecare an din cauza expunerii la fumatul pasiv.
8. Nefumătorii expuși la fumatul pasiv sunt expuși riscului de a dezvolta cancer pulmonar.
9. Țigările rămân o cauză importantă a incendiilor accidentale și a deceselor rezultate.
10. Țigările electronice expun nefumătorii și cei prezenți la nicotină și alte substanțe chimice dăunătoare.
11. Expunerea la fumatul pasiv poate crește riscul de progresie de la infecția cu tuberculoză la boala activă.
12. Expunerea la fumatul pasiv este asociată cu diabetul de tip 2.

 Fumatul sau utilizarea țigărilor electronice în priajmacopiilor  – le compromite sănătatea și viața

13. Copiii fumătorilor suferă de funcții pulmonare reduse, care continuă să-i afecteze sub formă de tulburări respiratorii cronice la vârsta adultă.
14. Expunerea copiilor la lichidul pentru țigări electronice continuă să prezinte riscuri grave. Există riscul scurgerii dispozitivelor sau înghițirea lichidului de către copii.
15. Țigările electronice cauzează răni grave, inclusiv arsuri, prin incendii și explozii.
16. Copiii de vârstă școlară expuși la efectele nocive ale fumului pasiv sunt expuși riscului de astm bronșic.
17. Copiii cu vârsta sub 2 ani care sunt expuși la fumatul pasiv la domiciliu ar putea suferi de boli ale urechii medii care ar putea duce la pierderea auzului și surditate.
18. Renunțarea la fumat scade riscul multor boli legate de fumatul pasiv la copii, cum ar fi bolile respiratorii și infecțiile urechii.

Consumul de tutun are consecințe sociale negative

19. Fiți un bun exemplu pentru copii, prieteni și cei dragi.
20. Consumul de tutun poate afecta negativ interacțiunile sociale și relațiile.
21. Renunțarea înseamnă că nu există restricții cu privire la locul în care poți merge,vă puteți integra social, fără a vă simți izolat sau a trebui să ieșiți afară pentru a fuma.
22. Renunțarea vă poate face mai productiv – nu va trebui să opriți ceea ce faceți pentru a fuma.

Consumul de tutun este scump. Ați putea cheltui banii pe lucruri mai importante

23. Un studiu a constatat că fumătorii consumă în medie 1,4 milioane de dolari în costurile personale, includ cheltuielile cu țigările, costurile medicale și salariile mai mici generate de fumat și expunerea la fumatul pasiv.
24. Consumul de tutun afectează sănătatea și productivitatea lucrătorilor, făcându-i predispuși la lipsa de la muncă.
25. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin deturnarea cheltuielilor gospodăriei de la nevoile de bază, cum ar fi hrana și adăpostul, la tutun.
26. Consumul de tutun împovără economia globală cu aproximativ 1,4 trilioane de dolari SUA în costurile asistenței medicale pentru tratarea bolilor cauzate de tutun și a pierderii capitalului uman din cauza bolii și decesului datorate tutunului.

Fumatul reduce fertilitatea

27. Este mai probabil ca fumătorii să experimenteze infertilitatea. Renunțarea la fumat reduce dificultatea de a rămâne însărcinată, a naște prematur, a bebelușilor cu greutate mică la naștere și a avortului spontan.
28. Fumatul poate provoca disfuncții erectile. Disfuncția erectilă este mai frecventă la fumători și este foarte probabil să persiste sau să devină permanentă, cu excepția cazului în care bărbatul încetează să fumeze.
29. Fumatul reduce numărul de spermatozoizi șimotilitatea.

Toate produsele ce conțin tutun sunt periculoase

30. În fiecare an, peste 8 milioane de oameni mor din cauza tutunului.
31. Tutunul ucide jumătate din consumatorii săi. Utilizarea tutunului sub orice formă afectează sănătatea și provoacă boli.
32. Fumatul de narghilea este la fel de dăunător ca și alte forme de consum de tutun.
33. Tutunul de mestecat poate provoca cancer la gură, pierderea dinților, dinți căprui, plasturi albi și boli ale gingiilor.
34. Nicotina din tutunul fără fum este mai ușor de absorbit decât fumând țigări, sporindu-i dependența.

Când cumpărați tutun, susțineți financiar o industrie care exploatează fermierii și copiii și pedalează boala și moartea.

35. Cultivatorii de tutun sunt expuși sănătății precare provocată de nicotina care este absorbită prin piele, precum și expuși la pesticide grele și la praf de tutun.
36. În unele țări, copiii sunt angajați în agricultura tutunului, ceea ce afectează nu numai sănătatea lor, ci și capacitatea lor de a merge la școală.
37. Consumul de tutun poate agrava sărăcia, deoarece consumatorii de tutun prezintă un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi și de a muri prematur de cancer, atacuri de cord, boli respiratorii sau alte boli legate de tutun, privând familiile de veniturile necesare și impunând costuri suplimentare pentru îngrijirea sănătății.
38. Marea majoritate a angajaților din sectorul general al tutunului câștigă foarte puțin, în timp ce marile companii de tutun obțin profituri enorme.

 Produsele din tutun încălzite sunt dăunătoare sănătății

39. Produsele din tutun încălzit expun utilizatorii la emisii toxice, dintre care multe pot provoca cancer.
40. Produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun, iar, trecerea de la produsele convenționale din tutun la produsele din tutun încălzit nu înseamnă renunțare.
41. Nu există dovezi suficiente pentru a susține afirmația că produsele din tutun încălzit sunt mai puțin dăunătoare în comparație cu țigările convenționale.

Țigările electronice sunt dăunătoare sănătății

42. Copiii și adolescenții care folosesc țigări electronice au cel puțin dublul șanselor de a fuma țigări mai târziu în viață.
43. Utilizarea țigării electronice crește riscul de boli de inimă și afecțiuni pulmonare.
44. Nicotina din țigările electronice este un drog extrem de captivant, care poate afecta creierul copiilor în curs de dezvoltare.

 Consumul de tutun afectează sistemul respirator

45. Consumul de tutun este responsabil pentru 25% din totalul deceselor provocate de cancer la nivel global.
46. Fumătorii au până la 22 de ori mai multe șanse de a dezvolta cancer pulmonar în timpul vieții decât nefumătorii. Fumatul de tutun este principala cauză a cancerului pulmonar, provocând peste două treimi din decesele cauzate de cancer pulmonar la nivel global.
47. Unul din cinci fumători de tutun va dezvolta boli pulmonare obstructive cronice (BPOC) în timpul vieții lor, în special persoanele care încep să fumeze în copilărie și adolescență, deoarece fumul de tutun încetinește semnificativ creșterea și dezvoltarea pulmonară.
48. Fumatul poate exacerba astmul la adulți, restricționându-le activitatea, contribuind la dizabilități și crescând riscul de atacuri de astm severe care necesită îngrijire de urgență.
49. Fumatul de tutun mai mult decât dublează riscul transformării tuberculozei dintr-o stare latentă într-o stare activă și este, de asemenea, cunoscut pentru a agrava progresia naturală a bolii. Aproximativ un sfert din populația lumii are tuberculoză latentă.

 Tutunul frânge inimi

50. Doar câteva țigări pe zi, fumatul ocazional sau expunerea la fumatul pasiv crește riscul bolilor de inimă.
51. Fumătorii de tutun au dublul risc de accident vascular cerebral și un risc crescut de patru ori mai mare de boli de inimă.
52. Fumul de tutun dăunează arterelor inimii, provocând acumularea plăcii și dezvoltarea cheagurilor de sânge, restrângând astfel fluxul de sânge și ducând în cele din urmă la atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
53. Utilizarea nicotinei și a produselor din tutun crește riscul bolilor cardiovasculare.

Tutunul cauzează peste 20 de tipuri de cancer

54. Fumatul și consumul de tutun fără fum cauzează cancer oral, cancer al buzelor, gâtului (faringelui și laringelui) și esofagului.
55. Îndepărtarea chirurgicală a laringelui canceros poate duce la necesitatea traheostomiei, crearea unei găuri în gât și trahee care permite pacientului să respire.
56. Fumătorii prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta leucemie mieloidă acută; cancerul cavităților sinusale nazale și paranasale; cancer colorectal, renal, hepatic, pancreatic, stomacal sau ovarian; și cancer al tractului urinar inferior (inclusiv vezica urinară, ureterul și pelvisul renal).
57. Unele studii au demonstrat, de asemenea, o legătură între fumatul de tutun și un risc crescut de cancer de sân, în special la fumătorii înrăiți și la femeile care încep să fumeze înainte de prima sarcină.
58. Fumatul este, de asemenea, cunoscut pentru a crește riscul de cancer de col uterin la femeile infectate cu papilomavirus uman.

 Fumătorii pot să piardă vederea și auzul

59. Fumatul provoacă multe boli oculare care, dacă nu sunt tratate, pot duce la pierderea permanentă a vederii.
60. Fumătorii sunt mai predispuși decât nefumătorii să dezvolte degenerescența maculară legată de vârstă, o afecțiune care duce la pierderea ireversibilă a vederii.
61. Fumătorii au un risc mai mare de cataractă, o înnorare a lentilei ochiului care blochează lumina. Cataracta provoacă tulburări de vedere, iar intervenția chirurgicală este singura opțiune de restabilire a vederii.
62. Unele dovezi sugerează că fumatul provoacă și glaucom, o afecțiune care crește presiunea în ochi și poate deteriora vederea.
63. Fumătorii adulți sunt mai predispuși să sufere pierderea auzului.

 Tutunul dăunează tuturor organelor corpului

64. Fumătorii pe parcursul vieții pierd în medie cel puțin 10 ani de viață.
65. Cu fiecare fum de țigară, toxinele și agenții cancerigeni sunt livrați în organism, cel puțin 70 dintre substanțele chimice sunt cauzatoare de cancer.
66. Riscul de a dezvolta diabet este mai mare la fumători.
67. Fumatul este un factor de risc pentru demență, un grup de tulburări care duc la declin mental.
68. Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență și se estimează că 14% din cazurile de Alzheimer la nivel global pot fi atribuite fumatului.
69. Femeile care fumează sunt mai susceptibile de a experimenta menstruații dureroase și simptome mai severe ale menopauzei.
70. Menopauza apare cu 1-4 ani mai devreme la femeile fumătoare, deoarece fumatul reduce producția de ovule în ovare, ducând la pierderea funcției reproductive și la nivelurile scăzute de estrogen.
71. Fumul de tutun reduce livrarea de oxigen către țesuturile corpului.
72. Consumul de tutun restricționează fluxul sanguin care, dacă nu este tratat, poate duce la gangrenă (moartea țesutului corporal) și la amputarea zonelor afectate.
73. Consumul de tutun crește riscul de boală parodontală, o boală inflamatorie cronică care distruge osul maxilarului, ducând la pierderea dinților.
74. Fumătorii de tutun prezintă un risc semnificativ mai mare decât al nefumătorilor de complicații post-chirurgicale.
75. Fumătorii de tutun sunt mai greu de indepărtat de la ventilația mecanică. Acest lucru le prelungește șederea în spital, expunându-i potențial la alte infecții.
76. Este posibil ca fumătorii să aibă tulburări gastro-intestinale, cum ar fi ulcere gastrice, boli inflamatorii intestinale, asociate cu crampe abdominale, diaree persistentă, febră și sângerări rectale și cancere ale tractului gastro-intestinal.
77. Este mai probabil ca fumătorii să piardă densitatea osoasă, să se fractureze mai ușor și să prezinte complicații grave, cum ar fi întârzierea vindecării sau eșecul vindecării.
78. Componentele fumului de tutun slăbesc sistemul imunitar, punând fumătorii în pericol de infecții pulmonare.
79. Fumătorii cu predispoziție genetică la tulburări autoimune prezintă un risc crescut de apariție a mai multor boli, inclusiv artrita reumatoidă, boala Crohn, meningita bacteriană, infecția postchirurgicală și cancerele.
80. Fumatul pune, de asemenea, persoanele cu compromis imun, cum ar fi cele care trăiesc cu fibroză chistică, scleroză multiplă sau cancer, la un risc mai mare de comorbidități legate de boli și de moarte prematură.
81. Efectele imunosupresoare ale tutunului pun persoanele care trăiesc cu HIV la un risc crescut de a dezvolta SIDA. În rândul fumătorilor seropozitivi, durata medie de viață pierdută este de 12,3 ani, mai mult decât dublul numărului de ani pierduți de nefumătorii seropozitivi.

 Consumul de tutundăunează copiilor

82. Consumul de tutun și expunerea la fumul de tutun în timpul sarcinii cresc riscul de deces fetal.
83. Femeile care fumează sau sunt expuse la fumatul pasiv în timpul sarcinii prezintă un risc crescut de avort spontan.
84. Nașterile cu făt mort sunt mai frecvente din cauza lipsei de oxigen fetal și a anomaliilor placentare induse de monoxidul de carbon din fumul de tutun și de nicotina din fumul de tutun și din tutunul fără fum.
85. Fumătoarele au un risc mai mare de sarcină ectopică.
86. Renunțarea la fumat și protecția împotriva expunerii la fumatul pasiv sunt deosebit de importante pentru femeile în vârstă de reproducere care intenționează să rămână gravide și în timpul sarcinii.
87. Țigările electronice prezintă riscuri semnificative pentru femeile însărcinate care le folosesc, deoarece acestea pot afecta fătul.
88. Femeile care fumează sau sunt expușe la fumatul pasiv în timpul sarcinii prezintă un risc mai mare de naștere prematură și greutate mică la naștere.

 Tutunul poluează mediul

89. Guvernele și autoritățile locale plătesc pentru curățarea deșeurilor de tutun, nu a companiilor de tutun în sine. Renunțați la tutun pentru a proteja mediul.
90. Mucurile de țigări sunt printre cele mai frecvent aruncate deșeuri la nivel global și sunt cel mai frecvent gunoi colectat pe plaje și pe marginile apei din întreaga lume.
91. Substanțele periculoase au fost identificate în mucurile de țigări – inclusiv arsenic, plumb, nicotină și formaldehidă. Aceste substanțe sunt filtrate în medii acvatice și sol.
92. Fumul de tutun poate contribui măsurabil la nivelurile de poluare a aerului într-un oraș.
93. Majoritatea țigărilor sunt aprinse folosind chibrituri sau brichete umplute cu gaz. Dacă, de exemplu, un chibrit de lemn este folosit pentru a aprinde două țigări, cele șase trilioane de țigări fumate la nivel global în fiecare an ar necesita distrugerea a aproximativ nouă milioane de copaci pentru a produce trei trilioane de chibrituri.
94. Țigările electronice și produsele din tutun încălzite pot conține baterii care necesită eliminare specială, precum și produse chimice, ambalaje și alte materiale nebiodegradabile.
95. În prezent, majoritatea cartușelor lichide din plastic pentru țigări electronice nu sunt reutilizabile sau reciclabile – companiile transnaționale tind să le vândă de unică folosință, probabil pentru a spori vânzările prin clienți repetați.
96. Se estimează că emisiile producției de tutun echivalează cu 3 milioane de zboruri transatlantice.
97. Fumul de tutun conține trei tipuri de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon, metan și oxizi de azot și poluează mediul interior și exterior.
98. La nivel mondial, aproximativ 200 000 de hectare sunt destinate agriculturii și prelucrării tutunului în fiecare an.
99. Defrișarea pentru cultivarea tutunului are multe consecințe grave asupra mediului – inclusiv pierderea biodiversității, eroziunea și degradarea solului, poluarea apei și creșterea dioxidului de carbon atmosferic.
100. Cultivarea tutunului implică, de obicei, utilizarea substanțială a substanțelor chimice – inclusiv pesticide, îngrășăminte și regulatori de creștere. Aceste substanțe chimice pot afecta sursele de apă potabilă ca urmare a scurgerii din zonele de cultivare a tutunului.
101. Pentru fiecare 300 de țigări produse (aproximativ 1,5 cutii), este necesar un copac pentru a vindeca singura frunza de tutun.
102. Cu 6 trilioane de țigări fabricate anual, aproximativ 300 de miliarde de pachete (presupunând 20 de țigări pe pachet) sunt fabricate pentru produse din tutun. Presupunând că fiecare pachet gol cântărește aproximativ șase grame, aceasta reprezintă aproximativ 1 800 000 de tone de deșeuri de ambalaje, compuse din hârtie, cerneală, celofan, folie și lipici. Deșeurile din cutii și cutii utilizate pentru distribuție și ambalare aduc deșeurile anuale solide post-consum la cel puțin 2 000 000 de tone.

Pandemia COVID-19 a determinat milioane de consumatori de tutun să spună că vor să renunțe. Fumătorii au un risc mai mare de a dezvolta un caz sever și de a muri de COVID-19. 

 Fumătorilor nu le este foarte ușor să renunțe la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat.

3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:

Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune

Faceți o autoevaluare a statutului de fumător: de ce fumați, care sunt situațiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Dacă ştiți de ce fumezi, veți putea anticipa momentele în care îţi va fi mai greu şi veți găsi alternative sănătoase ca să evitați momentele dificile. Următorul pas ar fi alegerea unei zile concrete când nu veți fuma. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală.

Sfatul 2: Consultarea unui specialist

Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul DVS, chiar dacă nimeni nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la fumat, totuşi specialistul (medicul/psihologul) vă poate susține în acţiunile cheie, precum:

• determinarea “motivului” care vă va susţine psihic în perioada sevrajului nicotinic;
• realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post–fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă;
• prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni;
• suport în perioada post-fumat și, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.

 

Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată

Indiferent dacă renunţați brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare! Când însă doar reduceți numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări „mai dragi”, de care te desprinzi mai greu: ţigara de la cafea, de după masă, ţigara „de nervi” sau ţigara „de bucurie”. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează – pentru că acele câteva ţigări rămase devin „refugiul” fumătorului şi, în acelaşi timp, „recompensa lui”. Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată .

Schimbări benefice de sănătate care au loc în urma renunțării la fumat:

• În 20 de minute, ritmul cardiac și tensiunea arterială scad.
• 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
• 2-12 săptămâni, circulația se îmbunătățește și funcția pulmonară crește.
• 1-9 luni, tusea și scurtarea respirației scad.
• 1 an, riscul de boli coronariene este de aproximativ jumătate din cel al unui fumător.
• 5 ani, riscul de accident vascular cerebral este redus la cel al unui nefumător la 5-15 ani după renunțare.
• 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade la aproximativ jumătate din cel al fumătorului și riscul de cancer al gurii, gâtului, esofagului, vezicii urinare, colului uterin și pancreasului scade.
• 15 ani, riscul bolilor coronariene este cel al unui nefumător.

În Republica Moldova este instituit din 2016 Serviciului de consiliere și tratament pentru renunțarea la fumat.

Linia verde de renunțare la fumat:  080010001