Ziua Mondială a Diabetului – 14 noiembrie 2026

Ziua Mondială a Diabetului se marchează anual la 14 noiembrie. A fost inițiată în 1991 de Federația Internațională de Diabet (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și recunoscută de Organizația Națiunilor Unite în 2006. Evenimentul mobilizează instituțiile, profesioniștii din sănătate și comunitățile pentru prevenirea, depistarea și controlul diabetului.

Tema a.a.2026–2027, Acționează din timp împotriva diabetului!”, subliniază necesitatea diagnosticului precoce, a accesului la îngrijiri complete și a reducerii stigmatizării. Diabetul poate evolua mult timp fără simptome evidente, iar întârzierea diagnosticului crește riscul complicațiilor.

În Republica Moldova, prevenirea diabetului se înscrie în prioritățile Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare pentru anii 2023–2027, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 129/2023.

Șase mesaje prioritare ale OMS pentru 2026:

1. Cunoaște simptomele și solicită la timp ajutor medical.
2. Recunoaște diabetul de tip 1 la orice vârstă; diagnosticarea rapidă poate salva vieți.
3. Asigură acces echitabil la diagnostic, medicamente, îngrijiri și sprijin.
4. Creează medii care facilitează alimentația sănătoasă și mișcarea.
5. Prioritizează îngrijirile de calitate, neîntrerupte, pentru reducerea complicațiilor.
6. Susține persoanele cu diabet: comunică empatic, fără stereotipuri și stigmatizare.

2. Ce este diabetul zaharat

Diabetul zaharat este o boală cronică în care nivelul glucozei din sânge este crescut, deoarece organismul nu produce suficientă insulină sau nu o utilizează eficient. Insulina este hormonul care permite glucozei să pătrundă în celule, unde este utilizată pentru energie. Atunci când acest mecanism este afectat, glucoza se acumulează în sânge și, în timp, poate leza vasele sangvine, nervii și organele.

Principalele forme sunt:

• Diabetul de tip 1– apare când organismul nu mai produce suficientă insulină, ca urmare a distrugerii celulelor pancreatice (proces autoimun). Poate apărea la orice vârstă, se poate instala rapid, necesită insulină pentru supraviețuire și nu poate fi prevenit în prezent. Nu este cauzat de consumul de zahăr sau de un stil de viață nesănătos.
• Diabetul de tip 2– reprezintă peste 90% din cazuri; este asociat cu rezistența la insulină și cu scăderea progresivă a capacității organismului de a menține glicemia în limite normale. Se dezvoltă, de regulă, treptat și poate fi adesea prevenit sau întârziat prin intervenții asupra factorilor de risc modificabili.
• Diabetul gestațional– apare în timpul sarcinii; femeile care l-au avut au risc mai mare de diabet de tip 2 ulterior.

Prediabetul este o stare în care glicemia depășește limitele normale, dar nu atinge pragurile diagnostice ale diabetului. Reprezintă o oportunitate importantă pentru intervenții preventive: prin modificarea stilului de viață, reducerea excesului ponderal și monitorizare periodică, progresia spre diabet de tip 2 poate fi prevenită sau întârziată la numeroase persoane.

3. Situația epidemiologică

3.1. La nivel mondial

Diabetul zaharat reprezintă una dintre provocările majore pentru sănătatea publică, iar numărul persoanelor afectate continuă să crească. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), numărul persoanelor care trăiesc cu diabet a crescut de la aproximativ 200 de milioane în anul 1990 la 830 de milioane în anul 2022. Creșterea este deosebit de accentuată în țările cu venituri mici și medii.

Conform Federației Internaționale de Diabet (IDF), Atlasul diabetului, ediția a 11-a (2025):

• 589 de milioane de adulțicu vârste între 20 și 79 de ani trăiau cu diabet în 2024, reprezentând aproximativ 11% din populația adultă.
• Circa 4 din 10 adulți cu diabetnu știau că au această boală.
• 635 de milioane de adulțiprezintă un risc crescut de diabet de tip 2, potrivit datelor promovate în campania IDF 2026–2027.

Diabetul poate provoca complicații grave și decese premature. OMS estimează că, în 2021, diabetul și bolile renale cauzate de acesta au provocat peste 2 milioane de decese la nivel mondial.

3.2. În regiunea Europeană

Potrivit OMS Europa, în regiune trăiesc cu diabet cel puțin 64 de milioane de adulți și aproximativ 300 000 de copii și adolescenți.

Conform estimărilor Federației Internaționale de Diabet pentru anul 2024:

• 65,6 milioane de adulțicu vârste între 20 și 79 de ani trăiau cu diabet.
• Aproximativ 22 de milioane, adică unul din trei adulți cu diabet, nu erau diagnosticați.
• Circa 433 000 de deceseau fost atribuite diabetului.
• Cheltuielile pentru îngrijirea diabetului au fost estimate la 193 de miliarde de dolari SUA.

Îmbătrânirea populației, creșterea frecvenței obezității, alimentația dezechilibrată și activitatea fizică insuficientă contribuie la extinderea diabetului de tip 2.

3.3. În Republica Moldova

Diabetul zaharat reprezintă o problemă importantă de sănătate publică și în Republica Moldova, afectând atât adulții, cât și copiii. Datele evidenței medicale naționale arată că:

• În anul 2025, aproximativ 144 960 de persoanese aflau la evidență cu diabet zaharat, inclusiv 713 de copii.
• Pe parcursul anului 2025 au fost depistate 9 683 cazuri noi de diabet, dintre care 99 la copii, Totodată au fost înregistrate 1 372 cazuri de diabet gestațional.
• În anul 2025 au fost înregistrate 454 de deceseavând drept cauză diabetul zaharat.

 

În I semestru al anului 2026, instituțiile medico-sanitare au raportat

• 121 470 cazuri de diabet zaharat, inclusiv 556 la copii.
• 4 510 cazuri noi, dintre care 54 la copii.
• Din nr. de cazuri noi – , 413 au fost de diabet insulino-dependent, inclusiv 48 cazuri la copii.

NB: Aceste date arată că diabetul continuă să afecteze un număr mare de persoane și necesită măsuri susținute de prevenire, diagnosticare și monitorizare.

Factorii de risc sunt răspândiți în populație.

Studiul național STEPS 2021 arată că, în rândul adulților de 18–69 de ani:

• 63,9%aveau exces ponderal, inclusiv 22,7% cu obezitate.
• 34,8%aveau tensiune arterială crescută sau urmau tratament antihipertensiv.
• 29,9%erau fumători.

Totodată, studiul COSI 2022–2023 arată că unul din cinci copii din clasa I avea exces ponderal, iar aproape 9% prezentau obezitate.

Aceste date evidențiază necesitatea promovării alimentației sănătoase, activității fizice regulate, menținerii unei greutăți corporale adecvate și reducerii altor factori de risc.

4. Semne și simptome

Semne care nu trebuie ignorate: sete excesivă și uscăciunea gurii; urinări frecvente, inclusiv noaptea; oboseală persistentă; scădere neintenționată în greutate; vedere încețoșată; vindecare lentă a rănilor; infecții cutanate recurente; furnicături și amorțeli la nivelul membrelor.

• Tipul 1se poate instala rapid; recunoașterea promptă a simptomelor și accesul imediat la îngrijiri pot salva vieți.
• Tipul 2evoluează adesea treptat, cu simptome discrete sau absente. Absența simptomelor nu exclude diabetul – persoanele cu factori de risc trebuie să discute cu medicul de familie despre testare.

5. Factori de risc pentru diabetul de tip 2

• supraponderalitatea și obezitatea, în special cea abdominală;
• sedentarismul și alimentația dezechilibrată;
• antecedente familiale de diabet;
• hipertensiunea arterială și dislipidemia;
• vârsta înaintată;
• antecedente de diabet gestațional sau de naștere a unui copil cu greutate mare;
• prediabetul sau glicemia bazală modificată;
• apartenența la anumite grupuri etnice cu risc mai mare, conform literaturii internaționale (factor nemodificabil, care nu se utilizează în mesajele către populație).

Riscul individual se evaluează împreună cu medicul, nu pe baza unui singur factor.

6. Diagnosticul precoce și rolul asistenței medicale primare

Depistarea timpurie are beneficii numai dacă este urmată de acces la tratament, monitorizare și sprijin constant. Asistența medicală primară este nivelul esențial pentru identificarea persoanelor cu risc, depistarea precoce și monitorizarea continuă. Se recomandă consolidarea următoarelor intervenții:

1. evaluarea periodică a factorilor de risc la persoanele care se adresează instituțiilor medicale;
2. identificarea persoanelor cu obezitate, hipertensiune arterială, dislipidemie și antecedente familiale de diabet;
3. investigarea glicemiei à jeun și utilizarea HbA1c, conform indicațiilor clinice și disponibilității;
4. confirmarea diagnosticului prin investigații de laborator, conform criteriilor în vigoare; în absența hiperglicemiei evidente, rezultatul se confirmă prin repetarea testului sau printr-un alt test, conform protocoalelor clinice;
5. îndrumarea promptă a persoanelor cu suspiciune de diabet către serviciile specializate;
6. evidența și monitorizarea periodică a persoanelor diagnosticate;
7. informarea pacienților privind prevenirea complicațiilor și respectarea tratamentului.

7. Prevenirea diabetului de tip 2

Prevenirea presupune atât alegeri individuale favorabile sănătății, cât și crearea condițiilor care le facilitează.

• Alimentație sănătoasă:legume, fructe, leguminoase, cereale integrale și alimente bogate în fibre; reducerea zahărului, a băuturilor îndulcite și a produselor ultraprocesate; limitarea grăsimilor saturate și a sării; obiceiuri alimentare echilibrate în familie, școală și comunitate.
• Activitate fizică:OMS recomandă adulților cel puțin 150–300 de minute pe săptămână de activitate aerobă de intensitate moderată (sau 75–150 de minute de activitate intensă), adaptată stării de sănătate; reducerea timpului sedentar aduce beneficii suplimentare.
• Controlul greutății:la persoanele cu exces ponderal, reducerea susținută a greutății cu 5–7% poate îmbunătăți controlul glicemic și reduce riscul metabolic.
• Tutun și alcool:renunțarea la fumat și evitarea consumului nociv de alcool.

Mediile sănătoase contează. Prevenirea nu este doar o responsabilitate individuală: accesul la alimente sănătoase, spații sigure pentru mișcare, servicii medicale de calitate și informații ușor de înțeles sprijină alegerile sănătoase. Școlile, locurile de muncă, autoritățile locale și serviciile medicale pot contribui împreună.

8. Viața cu diabet: complicații, tratament, sprijin

Complicații majore: boli cardiovasculare (infarct, accident vascular cerebral); retinopatia diabetică și pierderea vederii; nefropatia diabetică și insuficiența renală; neuropatia diabetică; ulcerațiile piciorului diabetic și amputațiile.

Management: controlul glicemiei, al tensiunii arteriale și al lipidelor; evaluarea riscului cardiovascular; examinări periodice ale ochilor, rinichilor și picioarelor; alimentație echilibrată și mișcare adaptate recomandărilor medicale; educație terapeutică.

Tratament: schemele terapeutice (modificarea stilului de viață, medicamente orale, terapie combinată, injectabile non-insulinice sau insulină la tipul 2; insulină la tipul 1) sunt stabilite exclusiv de medic. În comunicarea către populație nu se fac recomandări terapeutice individuale și nu se promovează anumite medicamente.

Diagnosticul de diabet nu înseamnă inevitabil complicații sau pierderea capacității de a duce o viață activă. Sprijinul familiei și al comunității este esențial: persoanele cu diabet trebuie încurajate să ceară ajutor, fără teamă de stigmatizare sau discriminare.

9. Obiectivele globale de acoperire a diabetului până în 2030 (OMS, 2022)

1. Cel puțin 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate.
2. Cel puțin 80% dintre cele diagnosticate să aibă un control glicemic bun.
3. Cel puțin 80% dintre cele diagnosticate să aibă un control bun al tensiunii arteriale.
4. Cel puțin 60% dintre persoanele cu diabet de 40 de ani și peste să primească statine.
5. 100% dintre persoanele cu diabet de tip 1 să aibă acces la insulină și la automonitorizarea glicemiei la prețuri accesibile.

SUPORT METODOLOGIC

privind organizarea acțiunilor de informare și mobilizarea comunitară

Scopul: Creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației privind factorii de risc, semnele și simptomele diabetului zaharat, importanța depistării precoce și adoptarea comportamentelor sănătoase pentru prevenirea diabetului de tip 2 și reducerea riscului de complicații.

Obiective specifice:

1. Informarea populației despre diabetul zaharat, principalele tipuri și consecințele asupra sănătății.
2. Creșterea capacității populației de a recunoaște simptomele și de a solicita la timp consultația medicală.
3. Promovarea alimentației echilibrate, a activității fizice regulate, a menținerii unei greutăți sănătoase și a evitării tutunului.
4. Încurajarea persoanelor cu factori de risc să se adreseze medicului de familie pentru evaluare și recomandări privind testarea glicemiei.
5. Informarea persoanelor diagnosticate despre importanța tratamentului, monitorizării și prevenirii complicațiilor.
6. Mobilizarea instituțiilor medicale, educaționale, a autorităților publice locale și a altor parteneri în promovarea mesajelor campaniei.

 Grupuri-țintă: Activitățile se adresează populației generale, cu atenție deosebită pentru:

• adulții cu exces ponderal sau obezitate, sedentarism și alte comportamente asociate riscului;
• persoanele cu antecedente familiale de diabet, hipertensiune arterială sau alte afecțiuni metabolice;
• femeile cu antecedente de diabet gestațional;
• persoanele cu simptome sugestive pentru diabet;
• persoanele diagnosticate cu diabet și familiile lor;
• părinții, cadrele didactice și adolescenții (formarea timpurie a deprinderilor sănătoase);
• persoanele din comunități cu acces limitat la informații și servicii de sănătate (inclusiv mediul rural și vârstnicii).

Mesaje-cheie pentru populație

1. Cunoaște simptomele diabetului.Setea intensă, urinarea frecventă, oboseala accentuată, vederea încețoșată și scăderea inexplicabilă în greutate pot fi semne ale diabetului. Nu le ignora – adresează-te medicului.
2. Diabetul poate evolua fără simptome.Absența simptomelor nu exclude diabetul de tip 2. Dacă ai factori de risc, discută cu medicul de familie despre testare.
3. Diabetul de tip 2 poate fi prevenit sau întârziat.Alimentație variată și echilibrată, mai multe legume și fibre, mai puține băuturi îndulcite, mișcare regulată, greutate sănătoasă.
4. Mișcarea zilnică protejează sănătatea.Adulții – cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate moderată; mersul rapid, ciclismul, dansul și alte activități accesibile contribuie la reducerea riscului.
5. Diagnosticul precoce permite intervenția la timp.Evaluarea riscului și testarea glicemiei, atunci când sunt indicate medical, ajută la depistarea timpurie și la inițierea îngrijirilor.
6. Diabetul poate fi gestionat.Cu tratament prescris, alimentație echilibrată, mișcare, monitorizarea glicemiei și controale periodice, persoanele cu diabet pot avea o viață activă și împlinită.
7. Sprijinul contează.Persoanele cu diabet au nevoie de informații corecte, servicii accesibile și susținere, nu de învinovățire sau stigmatizare.

Recomandări pentru organizarea activităților la nivel teritorial

Activitățile se planifică în funcție de necesitățile populației și posibilitățile de colaborare cu partenerii locali. Se prioritizează intervențiile care facilitează contactul direct cu grupurile-țintă și oferă recomandări practice. Fiecare CSP selectează intervențiile relevante și realizabile în contextul teritorial.

Notă: 14 noiembrie 2026 cade într-o sâmbătă; se recomandă desfășurarea activităților pe parcursul săptămânii 9–14 noiembrie, cu eventuale activități de comunicare și în zilele ulterioare.

Informarea și comunicarea publică

• Distribuirea mesaje informative prin paginile instituționale, rețelele sociale, mass-media locală și canalele partenerilor. Se utilizează materiale elaborate sau validate de ANSP și resurse oficiale OMS și IDF. Teme prioritare: simptomele, factorii de risc, prevenirea diabetului de tip 2, importanța adresării la medic, prevenirea complicațiilor.

 

Hashtaguri recomandate: #AcționeazăDeVremeÎmpotrivaDiabetului și #ZiuaMondialăADiabetului.

• În colaborarea cu asistența medicală primară, APL, instituțiile educaționale, asistenții sociali și organizațiile comunitare pot fi organizate discuții tematice, sesiuni de întrebări și răspunsuri, prezentări scurte și demonstrații practice. Se evită activitățile exclusiv formale, cu prezentări teoretice extinse. O sesiune eficientă oferă participanților posibilitatea de a identifica cel puțin una-două acțiuni concrete pe care le pot aplica în viața cotidiană.
• Se recomandă cooperarea cu medicii de familie și asistenții medicali pentru informarea populației despre factorii de risc și facilitarea adresării persoanelor care necesită evaluare. Eventualele activități de măsurare a glicemiei se realizează exclusiv de personal medical competent, în condiții corespunzătoare și cu respectarea procedurilor aplicabile. Participanților li se explică faptul că o determinare ocazională a glicemiei nu substituie diagnosticul medical.
• În colaborare cu cadrele didactice și personalul medical din școli: activități privind alimentația sănătoasă, reducerea băuturilor îndulcite, activitatea fizică și evitarea stigmatizării copiilor care trăiesc cu diabet. Mesajele pentru copii și adolescenți nu trebuie să asocieze eronat diabetul de tip 1cu alimentația nesănătoasă sau cu excesul ponderal.

Exemple de activități recomandate

Activitate	Grup-țintă	Parteneri posibili
Publicarea și distribuirea materialelor ANSP și OMS	Populația generală	APL, IMS, mass-media
Discuții tematice „Cunoaște simptomele diabetului”	Adulți și persoane cu risc	Medici de familie
Sesiuni practice privind alimentația echilibrată	Familii și adulți	IMS, instituții educaționale
Promovarea mersului pe jos și a mișcării zilnice	Populația generală	APL, instituții educaționale
Informarea privind evaluarea riscului și testarea glicemiei	Persoane cu factori de risc	AMP
Intervenții radio/TV sau în presa locală	Populația generală	Mass-media
Informarea privind prevenirea complicațiilor	Persoane cu diabet și familiile lor	IMS, specialiști clinicieni

 

Model orientativ de sesiune comunitară (30–45 de minute):

1. Deschidere (5 min):prezentarea temei și a mesajului campaniei; o întrebare pentru implicarea participanților.
2. Informare scurtă (10–15 min):simptomele, factorii de risc, prevenirea – maximum 3 mesaje esențiale, în limbaj simplu.
3. Activitate practică (10 min):de exemplu, identificarea factorilor de risc proprii într-o listă simplă sau un exercițiu cu etichete de produse (zahăr în băuturi); fără diagnosticare individuală.
4. Întrebări și răspunsuri (5–10 min):răspunsuri de către personalul medical; întrebările individuale clinice se redirecționează către medicul de familie.
5. Încheiere (2–3 min):1–2 acțiuni concrete pentru fiecare participant și îndemnul final al campaniei; distribuirea materialelor informative.

Monitorizarea și raportarea activităților

Se recomandă colectarea unui set minim de informații:

• tipul activităților și localitățile în care au fost desfășurate;
• grupurile-țintă și numărul estimativ de beneficiari;
• instituțiile și partenerii implicați;
• materialele informative distribuite sau publicate;
• intervențiile în mass-media și comunicarea online;
• rezultatele relevante, dificultățile întâmpinate și recomandările pentru viitor.

Concluzii

Marcarea Zilei Mondiale a Diabetului nu trebuie să se limiteze la informații generale despre boală. Activitățile teritoriale trebuie să încurajeze populația să recunoască semnele de avertizare, să solicite la timp evaluarea medicală și să adopte comportamente care reduc riscul de diabet de tip 2. Pentru persoanele diagnosticate, accentul se pune pe continuitatea îngrijirilor, prevenirea complicațiilor și susținerea unei vieți active.

Acționează din timp împotriva diabetului! Prevenirea, depistarea precoce și îngrijirea corespunzătoare pot salva vieți.

 

Surse de referință

1. World Diabetes Day 2026 – Early action on diabetes: https://www.who.int/campaigns/world-diabetes-day/2026
2. Diabetes – Questions and answers(1 septembrie 2026): https://www.who.int/news-room/questions-and-answers/item/diabetes
3. Diabetes – fact sheet: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diabetes
4. OMS Europa. Diabetes – fact sheet(17.07.2024): https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/diabetes
5. World Diabetes Day 2026–2027: Early Action on Diabetes: https://idf.org/news-and-resources/news/wdd-2026-27/ și https://worlddiabetesday.org/about-wdd/
6. IDF Diabetes Atlas, ediția a 11-a, 2025; Diabetes Insights for Republic of Moldova, estimări pentru 2024.
7. Studiul național STEPS 2021 privind prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova; Inițiativa COSI 2022–2023.
8. Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 129/2023 privind aprobarea Programului național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare pentru anii 2023–2027.

 

Ex: Lilia Plămădeală

Natalia Silitrari