Ziua Mondială fără Tutun – 31 mai 2026
Anual, pe 31 mai, este marcată Ziua Mondială Fără Tutun (ZMFT), o inițiativă lansată de Organizația Mondială a Sănătății care are drept scop informarea și sensibilizarea publicului cu privire la pericolele consumului de tutun, tacticile comerciale ale companiilor producătoare de tutun, acțiunile întreprinse de OMS pentru combaterea epidemiei de tutun, precum și măsurile pe care oamenii din întreaga lume le pot adopta pentru a-și revendica dreptul la sănătate, la un stil de viață sănătos și pentru a proteja generațiile viitoare. În fiecare an, ZMFT reunește guverne, organizații din domeniul sănătății, societatea civilă și tineri sub o misiune comună: de a pune capăt epidemiei de tutun și de a asigura un viitor fără tutun și nicotină pentru următoarea generație. Tema din acest an este „ Demascați atractivitatea- combatem dependența de tutun și nicotină”. Campania dezvăluie modul în care industria tutunului și a nicotinei continuă să-și reinventeze și să-și reambaleze produsele pentru a atrage o nouă generație, în special copii și adolescenți, evitând în același timp măsurile mai stricte de control al tutunului la nivel mondial. În pofida progreselor înregistrate în ultimele decenii în reducerea consumului de tutun, industria tutunului continuă să își adapteze strategiile pentru a atrage noi consumatori, în special din rândul tinerilor. Companiile promovează agresiv produse noi și emergente cu nicotină, precum țigările electronice, pliculețele cu nicotină și dispozitivele sintetice cu nicotină, prezentându-le drept „inovații” moderne și mai inofensive. În realitate, aceste produse contribuie la menținerea dependenței de nicotină și riscă să compromită progresele obținute cu greu în domeniul controlului tutunului și al sănătății publice.
Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică la nivel mondial. Tutunul provoacă anual peste 7 milioane de decese, inclusiv, aproximativ 1,6 milioane sunt înregistrate în rândul nefumătorilor expuși la fumul de tutun pasiv.
La nivel global, aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde impactul economic și social al fumatului este și mai accentuat. Pentru a combate această epidemie, statele membre ale Organizația Mondială a Sănătății au adoptat în anul 2003 Convenția-cadru a OMS pentru controlul tutunului, tratat la care au aderat până în prezent 183 de țări. În acest context, măsurile MPOWER, elaborate în conformitate cu prevederile convenției, s-au dovedit eficiente în salvarea de vieți și în reducerea costurilor generate de îngrijirile medicale care pot fi prevenite prin diminuarea consumului de tutun.
Datele recente evidențiază amploarea fenomenului la nivel global. Cel puțin 40 de milioane de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani utilizează în prezent cel puțin un produs din tutun. Dintre aceștia, aproximativ 20 de milioane fumează țigări, iar alte 10 milioane consumă produse din tutun fără fum. Totodată, peste 15 milioane de adolescenți folosesc deja țigări electronice, iar în țările unde există date disponibile, copiii sunt, în medie, de nouă ori mai predispuși decât adulții să utilizeze țigări electronice.
Experții în sănătate publică avertizează că tinerii devin ținta principală a strategiilor de marketing ale industriei tutunului și nicotinei. Aromele atractive, ambalajele moderne și campaniile de promovare înșelătoare sunt concepute pentru a face produsele cu nicotină să pară „cool”, inofensive și parte a unui stil de viață modern. În consecință, tot mai mulți adolescenți ajung prinși într-un cerc al dependenței, ceea ce amenință să anuleze anii de progres în lupta împotriva consumului de tutun.
Campania din 2026 își propune să:
- să crească gradul de conștientizare cuprivire la strategiile în evoluție ale industriei tutunului și nicotinei, inclusiv utilizarea nicotinei sintetice, a sărurilor de nicotină și a analogilor acesteia pentru a crește potențialul de dependență;
- să pledeze pentru acțiuni politice mai fermepentru a proteja tinerii prin interzicerea aromelor, a publicității și a promovării (inclusiv pe rețelele digitale și de socializare) și prin reglementarea ambalajelor și a designului produselor care sporesc atractivitatea;
- prevenirea dependenței și reducerea cereriiprin dotarea publicului, în special a tinerilor, cu cunoștințele și instrumentele necesare pentru a rezista manipulării din industrie și pentru a accesa sprijin bazat pe dovezi pentru renunțarea la fumat.
Bazându-se pe impulsul campaniei din 2025, Ziua Mondială fără Tutun 2026 evidențiază angajamentul continuu al OMS de a expune tacticile industriei și de a promova politici pentru a proteja tinerii și comunitățile de dependența de nicotină. Campania face apel la guverne, parteneri și societatea civilă să consolideze reglementările, să elimine lacunele în politici și să protejeze generațiile viitoare de daunele produselor din tutun și nicotină.
Conform raportului Proiectului European de cercetare privind consumul de alcool, tutun și droguri în rândul elevilor (ESPAD 2024), consumul de tutun în rândul adolescenților din Republica Moldova rămâne îngrijorător. Aproximativ un sfert dintre adolescenți (24%) au fumat țigări, iar 10% au consumat tutun recent, în ultimele 30 de zile. Mai mult, vârsta la care mulți tineri au avut primul contact cu tutunul este alarmant de mică. Circa 14% dintre respondenți au încercat pentru prima dată atât țigările clasice, cât și cele electronice, la doar 13 ani sau chiar mai devreme. Aproximativ 44% dintre elevi au încercat cel puțin o dată țigările electronice. Fenomenul este la fel de răspândit în rândul fetelor și băieților, cu procente apropiate: 42% dintre fete și 46% dintre băieți.
În Republica Moldova, se estimează că circa 6000 de persoane își pierd viața anual din cauza consumului sau expunerii la tutun. O situație alarmantă a consumului de tutun se atestă și în rândul adulților. Astfel, potrivit ultimului studiu național al prevalenței factorilor de risc ai bolilor netransmisibile (STEPS, 2021), 3 din 10 adulți (18 – 69 ani), sau 29,9% din populația adultă, sunt consumatori curenți ai diverselor produse de tutun, cu o prevalență a fumatului de șapte ori mai mare în rândul bărbaților (52%), comparativ cu femeile (7,7%). Consumul oricărui produs ce conține tutun este un factor de risc major ce condiționează peste 30% din decesele prin cancer, 90% din decesele prin cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli coronariene, 85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive și 25% din decesele prin boli cerebrovasculare, fiind cauza fiecărui al zecelea deces în rândul adulţilor şi reducând viaţa fumătorului în medie cu 10-15 ani.
Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului în Republica Moldova.
Începând cu 24 iunie 2026, în Republica Moldova vor intra în vigoare unele dintre cele mai importante modificări ale Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, menite să consolideze protecția populației împotriva efectelor nocive ale fumului de tutun și aerosolilor proveniți din țigarete electronice, produse din tutun încălzit și alte produse cu nicotină. Noile măsuri sunt adoptate în contextul creșterii alarmante a consumului acestor produse, în special în rândul adolescenților și tinerilor, precum și al necesității alinierii legislației naționale la standardele Uniunii Europene și la prevederile Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului. Pachetul legislativ extinde semnificativ lista spațiilor în care fumatul și vapatul sunt interzise. Astfel, utilizarea produselor din tutun și a produselor cu nicotină va fi interzisă pe terenurile de sport, în grădinile zoologice, în parcurile acvatice, pe terenurile aferente piscinelor, pe plaje și în pasajele pietonale subterane. Interdicțiile se aplică atât țigaretelor convenționale, cât și țigaretelor electronice, dispozitivelor de încălzire a tutunului și altor produse care emit aerosoli toxici. Totodată, legea menține și consolidează interdicțiile deja existente privind fumatul în spațiile publice închise și semiînchise, la locurile de muncă, în instituțiile medicale și de învățământ, pe terenurile de joacă pentru copii, în transportul public și în automobilele private în care se află minori. Una dintre cele mai importante modificări vizează clarificarea interdicției de a fuma sau vapa la mai puțin de 10 metri de intrările în clădirile publice și de alte puncte de acces. Noile prevederi stabilesc că distanța se măsoară radial, în linie dreaptă și indiferent de existența gardurilor, pereților, trotuarelor sau altor obstacole. Zona de interdicție se aplică în jurul intrărilor instituțiilor publice, sociale, culturale și sportive, precum și în apropierea ferestrelor deschise și a sistemelor de ventilare ale spațiilor publice și locurilor de muncă. Scopul acestei modificări este de a elimina interpretările diferite și de a asigura aplicarea uniformă a legii. Noile reglementări prevăd și restricții mai clare pentru blocurile locative. Fumatul și utilizarea produselor cu nicotină vor fi interzise în scările blocurilor, în coridoare, în ascensoare, în alte spații comune și la balcoanele apartamentelor și căminelor, pentru a proteja locatarii de expunerea involuntară la fum și aerosoli toxici. În domeniul protecției minorilor, legea introduce măsuri suplimentare pentru reducerea atractivității produselor cu nicotină în rândul tinerilor. Sunt interzise pliculețele cu nicotină pentru uz oral, inclusiv cele cu nicotină sintetică, iar producătorii și importatorii de țigarete electronice vor avea obligația să notifice autoritățile înainte de plasarea produselor pe piață și să prezinte informații detaliate privind ingredientele, emisiile și siguranța acestora. De asemenea, sunt introduse cerințe stricte pentru flacoanele de reumplere, astfel încât să fie redus riscul accesului copiilor la lichidele cu nicotină și expunerea accidentală la substanțe toxice.
Legea introduce și un nou semn unic de interzicere a fumatului, care va include toate tipurile de produse – țigarete clasice, țigarete electronice, dispozitive de încălzire a tutunului și narghilea – pentru a facilita aplicarea clară și uniformă a regulilor în toate spațiile publice.
Totodată, sunt consolidate măsurile privind publicitatea și promovarea produselor din tutun și nicotină. Vor fi interzise scenele care promovează consumul acestor produse în emisiuni TV, jocuri video și alte conținuturi destinate minorilor sau tinerilor, cu excepția cazurilor justificate artistic și destinate exclusiv adulților. Noile prevederi prevăd și sancțiuni mai severe pentru încălcarea legislației. Vor fi majorate amenzile pentru admiterea fumatului în locuri interzise, pentru comercializarea produselor din tutun în spații nepermise sau pentru vânzarea acestora minorilor.
În același timp, angajatorii, administratorii și proprietarii spațiilor publice vor avea obligații mai clare privind asigurarea unui mediu fără fum, inclusiv afișarea semnelor de interzicere, avertizarea persoanelor care încalcă legea și sesizarea autorităților competente atunci când este necesar.
Produsele din tutun și nicotină, clasificare:
Convențional, produsele de tutun și nicotină sunt clasificate în următoarele categorii:
- Produse din tutun – produse fabricate integral sau parțial din frunze de tutun destinate consumului uman .
- Produse din tutun pentru fumat: sunt produse din tutun care produc fum, care este inhalat de utilizator, sau de persoanele expuse la fumul de tutun secundar. Acestea produs e includ țigările industriale, produse de tutun pentru rulat, șișa, trabucuri, cigarillos, narghilea. Tot la aceasta categorie se atribuie și produsele de tutun încălzit.
- Produse din tutun fără fum: sunt produse din tutun, care nu ard și nu produc fum, și care se consumă prin mestecare (tutun pentru mestecat), sugere (snus, nasvay) sau inhalare prin nas (snuff).
- Produse din nicotină – aceste produse conțin nicotină (din diverse surse) sau derivații acesteia, inclusiv săruri de nicotină, și sunt destinate consumului uman. Reprezentanții acestui grup sunt țigările electronice și pungile cu nicotină.
Produse noi și emergente de tutun și nicotină
Țigări electronice. Sistemele electronice de livrare a nicotinei și sistemele electronice de livrare a lichidelor fără nicotină, denumite în mod obișnuit țigări electronice, sunt dispozitive care încălzesc un lichid pentru a crea aerosoli care sunt inhalați de către utilizator. Acestea pot să conțină sau nu nicotină. Principalii constituenți ai aerosolului generat de aceste dispozitive sunt: metale grele (crom, nichel, plumb, staniu), particule fine, formaldehida (carcinogen uman), acetaldehida (cancerigen), acroleina (iritant puternic al sistemului respirator), glicoxal (produce efect mutagen), diacetil (aromatizator), etc. Țigările electronice nu conțin tutun, dar sunt dăunătoare sănătății și nu sunt sigure.
Varietatea țigaretelor electronice evoluează rapid pe piața globală, iar Republica Moldova nu este o excepție. Se deosebesc următoarele generații de țigarete electronice: 1. Minis – cunoscute și sub denumirea de „cigalikes”. Seamănă cu țigaretele obișnuite și sunt de unică folosință;
Vape pen-uri – sisteme care pot fi reumplute;
Mod-uri și Tank-uri – sisteme care pot fi reumplute și pot fi setate, în funcție de preferințele consumatorului;
Vape pods – sisteme închise, de unică folosință (preumplute), care se încarcă prin USB. Unele dintre ele seamănă cu markere, stilouri sau stick-uri de memorie și pot fi ușor confundate și chiar ascunse. Sistemele de țigarete electronice deschise, care permit reumplerea cu lichid, concentrația de nicotină poate atinge până la 130 mg/mL. Sistemele de țigarete electronice închise, precum cele de unică folosință și cele de tip „pods”, conțin, de asemenea, cantități ridicate de nicotină (> 60 mg/mL).
Pungile cu nicotină sunt mici săculețe de dimensiunea unei gume de mestecat pre-umplute cu o pulbere care conține nicotină, arome și alte substanțe, dar nu conține tutun. Ele sunt utilizate pentru a livra nicotina în organism prin intermediul mucoasei bucale. Sunt adesea comercializate în cutii de 15 până la 20 de pliculețe și vin în concentrații diferite, acestea poate să conțină 3 sau 6 miligrame de nicotină per pliculeț chiar până la 32,5 miligrame de nicotină per pliculeț.
Produsele din tutun încălzit sunt produse din tutun care produc aerosoli ce conțin nicotină și substanțe chimice toxice în momentul încălzirii tutunului sau la activarea unui dispozitiv care conține tutun. Aerosolii sunt inhalați de utilizatori în timpul unui proces de aspirare sau fumat care implică un dispozitiv. Produsele din tutun încălzit generează aerosoli, atunci când tutunul este încălzit, iar acești aerosoli sunt inhalați de utilizatori. Concentrația compușilor chimici toxici din aerosolul produs de produsele de tutun încălzit variază. Unii dintre aceștia se regăsesc în concentrații mai reduse, spre deosebire de fumul din țigaretele convenționale, în timp ce alții, precum glicidolul, piridina, trisulfura de dimetil, acetoina și metilglioxalul, se găsesc în concentrații mai ridicate. De asemenea, în aerosolul produselor de tutun încălzit au fost identificați compuși chimici care nu sunt prezenți în fumul de țigară, dintre care patru sunt cunoscuți ca potențial cancerigeni, iar 15 au efecte mutagene.
Dependența de nicotină
Nicotina este un compus chimic derivat din tutun sau sintetizat, care dezvoltă dependență. Expunerea la nicotină în timpul adolescenței, când creierul se află încă în stadiul de dezvoltare, poate avea consecințe negative de lungă durată. Dependența de nicotină la tineri, se dezvoltă mult mai rapid și în concentrații mult mai mici, comparativ cu o persoană adultă.
Dependența rezultă în urma interacțiunii complexe a trei factori: dependența fizică, conexiunea psihologică și conexiunea socială.
Dependența fizică este determinată de nicotină. Odată ajunsă în creier, nicotina se leagă de receptori specifici (receptori de acetilcolină), ceea ce declanșează o reacție chimică cu eliberarea de neurotransmițători, cum este dopamina. Dopamina, care sub acțiunea nicotinei se eliberează în concentrații mult mai crescute, „recompensează” consumatorul pe „calea recompensei” cu o senzație de plăcere și de bine, și astfel consolidează acest comportament. Prin urmare, ca să obțină starea de bine, consumatorul dezvoltă o dorință să consume din nou nicotină. Așa se dezvoltă dependența. Când consumul produselor de tutun sau nicotină este întrerupt mai mult de două ore, majoritatea consumatorilor încep să experimenteze sevrajul de nicotină.
Sindromul de sevraj poate cuprinde: anxietate, nervozitate, dureri de cap, dificultăți de concentrare, somn neliniștit, ș.a.
Aceste simptome provoacă un disconfort fizic și psihic pronunțat și sunt cauza principală a eșecului, în procesul de renunțare la aceste produse. În timp apare nevoia de a consuma din ce în ce mai multă nicotină, pentru a ajunge la acea „stare de bine” și a face față sindromului de sevraj.
Aspectele psihologice ale dependenței influențează modul în care consumatorii își gestionează emoțiile și stările. Mulți oameni folosesc produsele de tutun și nicotină pentru a face față stresului, plictiselii sau tristeții. Dimpotrivă, sevrajul de nicotină poate amplifica aceste emoții negative, făcând renunțarea și menținerea abstinenței mai dificile.
Conexiunile sociale ale dependenței se formează după o perioadă mai îndelungată de consum al produselor de tutun sau nicotină, atunci când se dezvoltă asocierea între procesul de consum cu alte activități cotidiene (de exemplu: consumul de tutun sau nicotină la o ceașcă de cafea; în timpul socializării cu prietenii; sau după masă). Odată ce consumul acestor produse este asociat cu alte activități, devine mult mai dificil de a renunța.
Sănătatea mintală și nicotina
Consumul de nicotină duce la eliberarea dopaminei, care generează o senzație temporară de bine sau plăcere, determinându-i pe utilizatorii de tutun sau nicotină să se simtă bine pe termen scurt și să creadă, în mod eronat, că aceasta ameliorează stresul. Totuși, este esențial de subliniat faptul că nicotina nu reduce stresul pe termen lung, ci doar atenuează simptomele de sevraj (iritație, anxietate și depresie), care apar la aproximativ două ore de la ultima țigară.
Astfel, se creează un cerc vicios: sevraj (iritație, anxietate și depresie) – consum de nicotină – ameliorarea temporară a sevrajului (scurtă senzație de bine) – reapariția sevrajului (agravarea simptomelor de iritație, anxietate și depresie) și tot așa.
Beneficiile renunțării la fumat
Niciodată nu este prea târziu să te lași de fumat! Renunțarea poate aduce beneficii tuturor, la orice vârstă, deoarece organismul începe să se recupereze. Iată câteva beneficii ale renunțării la fumat:
- La 20 de minute, scade ritmul cardiac și tensiunea arterială.
- După 12 ore, nivelul de monoxid de carbon din sânge scade la normal.
- În 2-12 săptămâni, se îmbunătățește circulația sanguină și funcția pulmonară crește.
- În 1-9 luni, diminuează tusea și se normalizează respirația.
- După 1 an, riscul de boală coronariană scade cu 50%.
- După 5 ani, este redus riscul de accident vascular cerebral.
- După 10 ani, riscul de cancer pulmonar scade în jumătate față de cel al unui fumător.
- Iar după15 ani, riscul de boală coronariană este egal ca al unui nefumător.
Recomandări pentru cei care doresc să renunțe la fumat:
- Evaluarea dependenţei de nicotină;
- Evaluarea motivaţiei pentru renunţare la fumat;
- Analiza anxietății şi fricilor legate de procesul de renunţare la fumat;
- Alegerea de comun acord cu un specialist a unei strategii terapeutice adecvate.
Cele două componente care şi-au dovedit eficienţa în tratarea dependenţei de tutun și nicotină sunt terapia cognitiv-comportamentală şi terapia medicamentoasă:
- Terapia medicamentoasă oferă de la substituenţii de nicotină folosiţi sub diverse forme (gumă, plasture, spray nazal, inhalator, tabletă sublinguală) la anti- depresive, antagonişti ai receptorilor nicotinici .
- Terapia cognitiv-comportamentală include metode ce schimbă modalităţile obişnuite de a gândi şi a simţi în ceea ce priveşte fumatul şi propria persoană, oferă încurajări, recompense, modificarea cognițiilor iraționale privind reducerea la minimum şi gestionarea dorinţei de a fuma.
Strategia celor 5 R (pentru persoanele care doresc să renunțe dar sunt lipsite de motivație)
- Relevanţă:răspuns la întrebarea: „De ce este important renunţarea la fumat pentru dumneavoastră?”.
- Riscuri:Identificarea potenţialelor riscuri legate de sănătatea, atât a riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (boli cardiovasculare, cancer, etc.).
- Recompense: Identificarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.
- Obstacole(engl. – Road-blocks): Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.
- Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori persoana este dispusă/pregătită să se lase de fumat.
ÎN ATENȚIA PERSOANELOR CE INTENȚIONEAZĂ SĂ RENUNȚE LA CONSUMUL DE TUTUN:
Unica cale de a evita consecințelor consumului de tutun și produselor conexe este renunțarea, iar majoritatea persoanelor care încearcă sa renunțe au nevoie de multă convingere, voință și timp.
Dacă sunteți cointeresat să aflați mai multă informație despre riscurile pentru sănătate a produselor din tutun și nicotină, despre tacticile de renunțare cu succes la fumat, vă sugerăm să accesați platforma www.prosanatate.md
Persoanele care doresc să renunțe la fumat se pot adresa:
la LINIA VERDE a Dispensarului Republican de Narcologie – la tel: 0 800 10001 pentru a obține acces la serviciile de consiliere și la Programele de renunțare la fumat.