Ziua Mondială a Pneumoniei

Posted on by Corina

Ziua Mondială a Pneumoniei – 12 noiembrie 2024 cu sloganul

„Fiecare respirație contează: opriți pneumonia în calea sa”

Ziua Mondială a Pneumoniei este un eveniment global, marcat în fiecare an pe 12 noiembrie, cu scopul de a sensibiliza și a educa oamenii despre măsurile de prevenire  a pneumoniei. Ziua Mondială a Pneumoniei este concentrată pe crearea de oportunități ample și pe încurajarea acțiunii globale, în special în țările cu venituri mici și medii, pentru a lupta împotriva pneumoniei și altor infecții respiratorii. Această zi a fost instituită în anul 2009 de către Coaliția Globală împotriva Pneumoniei la Copii, în cadrul Inițiativei ,,Stop Pneumonia” pentru a opri cel mai mare ucigaș infecțios de adulți și copii din lume, responsabil pentru majoritatea deceselor copiilor sub cinci ani.

În acest an, 2024, tema Zilei Mondiale a Pneumoniei este „Fiecare respirație contează: opriți pneumonia în calea sa”. Tema evidențiază semnificația fiecărei respirații și subliniază urgența opririi pneumoniei prin detecție, tratament și prevenire precoce.

Pneumonia este o boală infecțioasă care poate fi prevenită și tratată. În ciuda disponibilității tratamentului, numărul deceselor din cauza pneumoniei și a altor boli infecțioase respiratorii a crescut drastic în ultimii ani. Persoanele cele mai expuse riscului de a face pneumonie sunt copiii sub 5 ani și adulții cu vârsta peste 70 de ani. Pneumonia copilăriei este, fără îndoială, boala cea mai neglijată din lume. În fiecare an, boala ia viața a peste 800.000 de copii sub cinci ani, ceea ce o face cel mai mare ucigaș de copii. Această cifră include peste 153.000 de nou-născuți sau aproape 3% din mortalitatea globală a copiilor sub 5 ani, care sunt deosebit de vulnerabili la infecție. Această cifră șocantă – o viață pierdută la fiecare 39 de secunde! – scade mai lent decât pentru alți ucigași majori și prea încet pentru ca lumea să atingă Obiectivul de dezvoltare durabilă (ODD) – de a pune capăt deceselor prevenibile din copilărie. În ciuda numărului mare de decese, pneumonia nu a primit o atenție suficientă din partea comunității internaționale și, din păcate, din partea guvernelor țărilor în care pneumonia este o cauză majoră a mortalității infantile.

Spre deosebire de majoritatea bolilor infecțioase, decesele cauzate de pneumonie urmează o „curbă în formă de “U” de-a lungul cursului vieții, atingând apogeul în primii și ultimii ani de viață.

Lupta pentru reducerea deceselor cauzate de cel mai mare ucigaș infecțios al adulților și copiilor nu a fost niciodată mai urgentă, decât acum. Până în 2030, se preconizează că pneumonia va ucide încă aproape 6 milioane de copii dacă nu se vor lua măsuri decisive acum.

Copii care trăiesc în zonele cu rate scăzute de vaccinare și malnutriție, precum și adulții în vârstă expuși la poluarea aerului (din arderea combustibililor fosili și din cauza fumatului) sunt cei mai supuși pericolului. Aproape jumătate din cele 1,6 milioane de decese din cauza pneumoniei în rândul adulților de peste 50 de ani sunt atribuite anume poluării aerului și fumatului.

În Republica Moldova pneumonia constituie o importantă problemă de sănătate publică. Prevalența generală a populației prin bolile aparatului respirator a constituit în anul 2022 – 2139,5 cazuri la 10 mii populație și 2204,7 în anul 2023, dintre care, printre copiii de 0 -17 ani 11 luni și 29 de zile — 5543,2 cazuri în anul 2022 și 5827,4 cazuri la 10 mii populație în 2023. Incidența generală prin boli ale aparatului respirator pentru anul 2022 – 1845,0 la 10.000 populație, pentru 2023- 1891,1 la 10.000 populație. Incidența generală prin pneumonii în anul 2022- 116,6 iar în anul 2023- 103,4 la 10 mii populație, dintre care, printre copiii de 0 -17 ani 11 luni și 29 de zile —197,8 cazuri în anul 2022 și 187,4 cazuri la 10 mii populație în 2023.

Ca o preocupare majoră pentru a salva viața și sănătatea copiilor din țările sărace și familiile vulnerabile, organizația ,,Salvați Copiii” și-a marcat centenarul prin anexarea pneumoniei ca problemă a drepturilor copilului. Prin parteneriatul lor cu Every Breath Counts Coaliția, UNICEF, ISGlobal, Gavi, Alianța pentru Vaccin și alții, a fost convocat primul Forum global al pneumoniei din lume, reunind miniștri ai sănătății, cercetători și diferiți specialiști angajați să accelereze progresul. UNICEF a prezis o explozie a deceselor copiilor dacă nu se iau măsuri urgente pentru a ajunge la acești copii, inclusiv cu oxigen și antibiotice. Salvați Copiii a comandat cercetarea efectuată de Școala de Medicină a Universității Johns Hopkins pentru a identifica șapte intervenții de reducere a mortalității cauzate de pneumonie cu impact mare dovedit și cu potențialul de a reduce semnificativ decesele. Cumulativ până în 2030 aceste intervenții ar putea preveni 3,2 milioane de decese din cauza pneumoniei și alte 5,8 milioane de vieți ar putea fi salvate.

Cele șapte intervenții:

  1. Nutriție: suplimentarea echilibrată, suplimentarea cu calciu, schimbarea prevalenței blocajului de creștere, suplimente cu micronutrienți (fier și micronutrienți multipli), suplimentare cu vitamina A, suplimentare cu Zn.
  2. Vaccinare: vaccin împotriva Haemophilus influenzae tip b (Hib), Vaccin conjugat împotriva pneumoniei (PCV), Vaccin împotriva rotavirusului.
  3. Nou-născut: managementul cazurilor de sepsis/pneumonie neonatală.
  4. Alăptare: inițierea timpurie a alăptării, practici de alăptare adecvate vârstei.
  5. Apă și salubritate: spălarea mâinilor cu săpun, sursă de apă îmbunătățită și canalizare, sursă de apă în casă.
  6. Malaria: prevenirea IPTp – Tratamentul preventiv intermitent al malariei în timpul sarcinii, plase tratate cu insecticid (ITN), Pulverizare (IRS) pe interior – Gospodăriile protejate de malarie!
  7. Antibiotice: acces la antibiotice pentru tratarea pneumonie.

 

Simptomele pneumoniei

Semnele și simptomele pneumoniei variază de la ușoare la severe, în funcție de factori precum tipul de germeni care cauzează infecția, vârsta și starea generală de sănătate a persoanei care dezvoltă afecțiunea. Semnele și simptomele ușoare sunt adesea similare cu cele ale unei răceli sau ale gripei, dar durează mai mult.

Simptomele se pot dezvolta brusc în decurs de 24 până la 48 de ore sau pot apărea mai lent, în câteva zile:

  • Dureri în piept în timpul respirației sau tusei;
  • Confuzie sau dezorientare (mai des la adulți cu vârsta peste 65 de ani);
  • Tuse, care poate fi uscată sau productivă. În cazuri mai rare poate fi tuse cu sânge (hemoptizie);
  • Oboseală;
  • Stare generală de rău;
  • Febra, transpirație și frisoane. În cazuri rare însă, temperatura corporală poate fi mai mică decât cea normală, mai ales la adulții cu vârsta peste 65 de ani și la persoanele cu sistem imunitar slab;
  • Greață, vărsături sau diaree;
  • Respirație sacadată și bătăi rapide ale inimii;
  • Pierderea apetitului.

Prevenirea pneumoniei la copii

Acoperirea prin vaccinare a contribuit la reducerea semnificativă a deceselor copiilor, salvând până la trei milioane de vieți pe an și protejând milioane de copii de boli și dizabilitate. Vaccinarea este un instrument puternic și esențial pentru controlul pneumoniei în fiecare țară.

Există vaccinuri eficiente pentru a preveni principalele cauze ale pneumoniei bacteriene – vaccinul pneumococic conjugat (PCV) și vaccinul Haemophilus influenzae tip b (Hib)  pentru a preveni afecțiuni care pot duce la pneumonie, inclusiv vaccinurile împotriva rujeolei, gripei și pertussis (tuse convulsivă).

Reducerea poluării aerului

Aproximativ 2,1 miliarde de oameni din întreaga lume (aproximativ o treime din populația globală) gătesc folosind focuri deschise sau sobe ineficiente alimentate cu kerosen, biomasă (lemn, bălegar animal și deșeuri din culturi) și cărbune, care generează poluare nocivă a aerului casnic.

Poluarea aerului (atât la interior, cât și la exterior) este un factor de risc semnificativ pentru decesele cauzate de pneumonie în rândul copiilor. Creșterea urbanizării în multe țări poate crește numărul de copii expuși la poluarea aerului. Conform estimărilor, poluarea aerului în gospodării cauzată de utilizarea combustibililor solizi și impuri pentru gătit și încălzire contribuie la 62% din decesele cauzate de pneumonie infantilă, în timp ce poluarea exterioară, în special particulele în suspensie, este un factor care contribuie la alte 38% de cazuri.

 

 

Îmbunătățiți accesul la apă sigură, canalizare și igienă

Practicile bune de igienă ajută la prevenirea pneumoniei și a altor boli, inclusiv diareea. Studiile au arătat, că spălarea mâinilor cu săpun reduce riscul de pneumonie până la 50%. În țările mai puțin dezvoltate în 2017, aproape trei sferturi din populație nu aveau instalații de spălat pe mâini cu apă și săpun, iar două treimi nu aveau servicii de sanitație de bază la domiciliu. Lipsa serviciilor de apă, sanitație și igienă în instituțiile medicale supune nou-născuți și copiii mici la mare risc. În țările mai puțin dezvoltate, una din cinci instituții medicale nu dispune de apă, canalizare sau servicii de gestionare a deșeurilor medicale.

Alimentația adecvată

Malnutriția este un factor de risc la jumătate din toate decesele în rândul copiilor sub cinci ani. In 2018, 49 de milioane de copii au suferit de malnutriție și 149 de milioane de subdezvoltare. Un copil sever subnutrit are șanse de 9 ori mai mari să moară din cauza infecțiilor comune, inclusiv pneumonie, în comparație cu un copil bine hrănit.

Îmbunătățiți practicile de alăptare

Nou-născuții sunt deosebit de susceptibili la infecții. Bebelușii care sunt alăptați exclusiv la sân în primele șase luni de viață sunt mai puțin probabil să contracte sau să moară din cauza pneumoniei și a altor infecții. Alăptarea imediată în primele ore și zile de viață ale bebelușului oferă protecție împotriva bacteriilor pneumococice și a altor agenți patogeni și întărește apărarea naturală a copilului, totuși ratele de hrănire cu colostru în multe zone cu risc crescut de pneumonie rămân prea scăzute. Alăptarea exclusivă până la vârsta de șase luni și continuarea alăptării cu introducerea treptată a alimentelor complementare până la vârsta de doi ani sau mai mult, pot reduce semnificativ riscul ca bebelușii să moară din cauza pneumoniei. În ciuda proprietăților protectoare ale laptelui matern, mai puțin de jumătate dintre sugarii din țările cu venituri mici și doar o treime în țările cu venituri medii inferioare sunt alăptați exclusiv în primele șase luni de viață.

Îmbunătățiți îngrijirea în pneumonie

Îmbunătățirea îngrijirii este esențială pentru a se asigura că copiii bolnavi sunt văzuți de un lucrător din domeniul sănătății care îi poate diagnostica și trata eficient sau îi poate îndruma pentru îngrijiri speciale. La nivel global, doar 68% dintre copiii cu suspiciune de pneumonie sunt duși la o unitate de sănătate. Doar 60% dintre copiii cu simptome de pneumonie din cele mai sărace gospodării și 65% din zonele rurale sunt duși la o unitate de sănătate, comparativ cu 78% și 74% dintre copiii din gospodăriile mai bogate și cele urbane. Îmbunătățirea îngrijirii necesită o implicare și comunicare îmbunătățite cu familiile și comunitățile.

Creșteți furnizarea de servicii integrate și calitatea îngrijirii                                                  Cererea crescută de servicii trebuie să fie însoțită de o disponibilitate și accesibilitate îmbunătățite la servicii de sănătate cuprinzătoare și de înaltă calitate, în special pentru copiii cei mai defavorizați și marginalizați. S-a demonstrat că un pachet de intervenții cheie furnizate la nivel comunitar, inclusiv vaccinuri și tratament pentru pneumonie, are cel mai mare efect asupra prevenirii deceselor în rândul copiilor sub vârsta de cinci ani.

Pentru a preveni pneumonia, este important să respectați următoarele recomandări:

  • Vaccinați-vă: Imunizarea împotriva Hib, pneumococ, rujeolă, gripă, tuse convulsivă (pertussis) și COVID este cel mai eficient mod de a preveni pneumonia;
  • Spălați-vă mâinile: Mențineți o bună igienă și spălați-vă frecvent pe mâini, mai ales când aveți grijă de alți bolnavi sau după ce v-ați suflat nasul, aceasta va împiedica răspândirea germenilor;
  • Abordați factorii de mediu: Reducerea poluării aerului din interiorul locuinței și evitarea consumului de tutun și expunerea la fumul de tutun;
  • Mențineți un stil de viață sănătos: alimentați-vă sănătos, odihniți-vă și faceți exerciții fizice regulate.