Ziua Mondială a Securității Alimentare- 7 iunie 2024

Ziua Mondială a Securității Alimentare, sărbătorită în fiecare an pe 7 iunie, ajunge în acest an la cea de-a șasea ediție, câștigând rezonanță la nivel mondial. Scopul Zilei Mondiale a Siguranței Alimentelor este de a atrage atenția și de a inspira acțiuni pentru a ajuta la prevenirea, detectarea și gestionarea riscurilor legate de alimente, contribuind la siguranța alimentară, sănătatea umană, prosperitatea economică, agricultură, accesul la piețe, turism și dezvoltare durabilă.

Tema din acest an ,,Siguranța alimentară: pregătiți-vă pentru imprevizibil” subliniază importanța de a fi pregătiți pentru incidentele legate de siguranța alimentelor, indiferent cât de ușoare sau severe pot fi acestea. Incidentele legate de siguranța alimentelor pot varia de la evenimente minore până la crize majore internaționale, cum ar fi o întrerupere a curentului la domiciliu, intoxicație alimentară într-un restaurant local, o retragere voluntară a produselor contaminate de către un producător, un focar care provine din produse importate, un dezastru natural.

Siguranța alimentară salvează vieți, fiind o componentă esențială a securității alimentare care joacă un rol vital în reducerea bolilor transmise prin alimente. În fiecare an, aproximativ 600 de milioane de oameni se îmbolnăvesc din cauza bolilor alimentare. În plus, bolile alimentare sunt responsabile pentru 420.000 de decese care pot fi prevenite anual. Peste 200 de boli sunt cauzate de consumul de alimente contaminate cu bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice precum metalele grele. Povara acestor boli cade cel mai mult asupra săracilor și tinerilor. Copiii sub 5 ani reprezintă 9 % din populație, dar poartă 40 % din povara bolilor transmise de alimente, fiind expuși un risc mai mare de malnutriție și mortalitate din cauza alimentelor nesigure.

În fiecare an, aproape una din 10 persoane din întreaga lume se îmbolnăvește după ce a consumat alimente contaminate. De Ziua Mondială a Securității Alimentare, ne amintim că siguranța alimentară este o responsabilitate colectivă – fiecare, de la producători la consumatori, trebuie să își joace rolul. Acesta este singurul mod în care putem fi siguri că mâncarea din farfurie va fi sigură. Cu toate acestea, există situații excepționale în care chiar dacă toți ne-am jucat rolul, intervine imprevizibilul și siguranța alimentară este compromisă. Chiar și atunci, există întotdeauna ceva ce putem face pentru a evita îmbolnăvirea.

În Republica Moldova, anual, se înregistrează cca 16-20 mii cazuri de boli diareice acute (BDA), inclusiv cu până la 10 decese printre copiii sub vârsta de 5 ani şi adulţi. În structura morbidităţii, în 75%, predomină copiii de 0-17 ani. De asemenea, anual se înregistrează peste 20 de izbucniri epidemice în grup.

Semnele clinice ale acestui grup de nozologii sunt diferite, dar pot fi şi comune, inclusiv febră până la 40°C, dureri în abdomen, greţuri, vomă, scaun lichid (cu sânge, mucus, apos), cu frecvenţă până la 20-30 ori pe zi, slăbiciuni generale, cefalee. În unele cazuri, se dezvoltă septicemia, deshidratarea şi respectiv, şocul toxico – infecţios. La copii, mai ales până la 1 an, semnele clinice se dezvoltă mai repede decât la adulţi şi respectiv, starea sănătăţii se poate agrava în timp scurt.

Perioada de incubaţie este perioada de la pătrunderea agentului etiologic în organismul uman până la dezvoltarea semnelor clinice. La diferite forme nozologice această perioadă diferă de la 30 minute până la 3-7 zile, la yersinioză, febra tifoidă – până la 3 săptămâni.

Pericolele legate de siguranța alimentelor nu recunosc granițele, așa că într-o aprovizionare globală cu alimente din ce în ce mai interconectată, riscurile prezentate de alimentele nesigure pot evolua rapid de la o problemă locală la o urgență internațională.

Incidentele legate de siguranța alimentelor nu sunt cauzate doar de bolile alimentare. Acestea pot fi cauzate de un eveniment imprevizibil care poate duce la contaminare sau poate provoca o întrerupere a controalelor privind siguranța alimentelor, cum ar fi întreruperea curentului sau inundațiile. De la înființarea sa în 2004, Rețeaua Autorităților Internaționale pentru Siguranța Alimentară FAO/OMS (INFOSAN) a facilitat schimbul rapid de informații transfrontaliere și între membri, în timpul a mii de evenimente privind siguranța alimentară.

Ziua Mondială a Siguranței Alimentare este o modalitate importantă de:

Spori gradul de conștientizare a persoanelor cu privire la problemele legate de siguranța alimentelor;
Demonstrarea modului de prevenire a îmbolnăvirilor prin siguranța alimentară;
Discutarea abordărilor colaborative pentru îmbunătățirea siguranței alimentare în toate sectoarele;
Promovarea soluțiilor și modalităților de a fi mai sigure alimentare.

Pericolele pentru siguranța alimentelor nu recunosc granițele. Globalizarea a dus la o interconectare tot mai mare a lanțurilor de aprovizionare cu alimente, crescând astfel riscurile pe care le prezintă alimentele nesănătoase și pot escalada rapid de la o problemă locală la o urgență la nivel internațional.

Siguranța alimentară, nutriția și securitatea alimentară sunt strâns legate. Alimentele nesigure creează un cerc vicios de boli și malnutriție, care afectează în special sugarii, copiii mici, bătrânii și bolnavii. Pe lângă faptul că contribuie la securitatea alimentară și nutrițională, o aprovizionare sigură cu alimente sprijină economiile naționale, comerțul și turismul, stimulând dezvoltarea durabilă. OMS își propune să îmbunătățească la nivel global și național capacitatea de a preveni, detecta și răspunde amenințărilor pentru sănătatea publică asociate cu alimentele nesigure.

Deci, ce se poate face pentru a fi pregătit să rezolve incidentele legate de siguranța alimentelor?

Guvernele pot: să se angajeze să elaboreze sau să actualizeze planuri naționale de răspuns în caz de urgență pentru siguranța alimentelor să consolideze sistemele naționale de control al alimentelor să crească capacitățile de supraveghere și coordonare să îmbunătățească comunicarea cu întreprinderile din sectorul alimentar și publicul larg
Industriile alimentare pot: să îmbunătățească planurile de management al siguranței alimentelor să împărtășească „lecțiile învățate” și să lucreze în colaborare unele cu altele să îmbunătățească modul în care comunică cu consumatorii
Consumatorii pot: să se asigure că știu cum să raporteze sau să răspundă la un incident de siguranță alimentară și să înțeleagă consecințele evenimentelor imprevizibile la domiciliu, pregătindu-se să reacționeze în mod corespunzător.

Mesajele cheie

Pregătirea este cheia. Când se întâmplă ceva imprevizibil, pregătirea este cheia. Planurile naționale de răspuns în caz de urgență pentru siguranța alimentelor și sistemele de supraveghere consolidate/strânse sunt esențiale pentru gestionarea evenimentelor legate de siguranța alimentelor. Întreprinderile din sectorul alimentar ar trebui să aibă un plan de management și răspuns care să faciliteze acțiunea imediată în cazul unui incident de siguranță alimentară.
Schimbul rapid de informații salvează vieți. Partajarea rapidă și precisă a informațiilor între toți partenerii relevanți, inclusiv agențiile guvernamentale, servici ile de inspecție alimentară, întreprinderile alimentare, laboratoarele, organizațiile internaționale și altele, ajută la identificarea naturii și originii evenimentelor legate de siguranța alimentelor și salvează vieți.
Planurile de management al siguranței alimentelor ajută la protejarea consumatorilor. Producătorii, importatorii, distribuitorii și comercianții trebuie să stabilească și să actualizeze în mod regulat planuri de management al siguranței alimentelor pentru a proteja sănătatea publică.
Colaborarea multisectorială asigură un răspuns eficient. Responsabilitatea comună pentru siguranța alimentelor necesită colaborare în probleme care ne afectează pe toți – la nivel global, regional, național și local. O abordare coordonată între agențiile guvernamentale, autoritățile naționale și industria alimentară ajută la minimizarea impactului asupra sănătății publice.
Comunicarea eficientă menține încrederea în aprovizionarea cu alimente. Furnizarea de informații corecte, deschise și în timp util părților interesate, inclusiv furnizorilor de servicii medicale, mass-media și publicului larg, ajută la menținerea încrederii în aprovizionarea cu alimente și previne îmbolnăvirea ulterioară.
Acțiunea decisivă a operatorilor din sectorul alimentar aduce beneficii tuturor. Părțile interesate din industria alimentară trebuie să fie gata să implementeze planuri și abordări de răspuns în caz de urgență, inclusiv proceduri de retragere și rechemare. Sistemele de trasabilitate sunt un instrument eficient de urmărire a alimentelor prin lanțul alimentar.
Toată lumea este un manager de risc. Toată lumea evaluează riscurile pentru siguranța alimentelor ca parte a alegerilor lor zilnice. Aceste alegeri sunt făcute de indivizi și în mod colectiv de familii, comunități, întreprinderi și guverne.

Boli alimentare

Bolile alimentare sunt cauzate de bacterii, viruși, paraziți sau substanțe chimice care pătrund în organism prin alimente contaminate. Contaminarea chimică poate duce la otrăvire acută sau la boli pe termen lung, cum ar fi cancerul. Multe boli de origine alimentară pot duce la dizabilități de lungă durată și deces. Câteva exemple de pericole alimentare sunt enumerate mai jos:

Bacterii

Salmonella, Campylobacterși Escherichia colienterohemoragică sunt unii dintre cei mai frecvenți agenți patogeni de origine alimentară care afectează milioane de oameni anual, uneori cu rezultate severe și fatale. Simptomele pot fi: febră, dureri de cap, greață, vome, dureri abdominale și diaree. Alimentele implicate în focarele de salmoneloză includ ouăle, păsările de curte și alte produse de origine animală. Cazurile alimentare cu Campylobacter sunt cauzate în principal de laptele crud, carnea de pasăre crudă sau insuficient gătită și apa de băut. Escherichia coli enterohemoragică este asociată cu laptele nepasteurizat, carnea insuficient gătită, fructele și legumele proaspete contaminate.
Infecțiile cu Listeriapot duce la avort spontan la femeile însărcinate sau la moartea nou-născuților. Deși apariția bolii este relativ scăzută, consecințele grave și uneori fatale ale Listerieiasupra sănătății, în special în rândul sugarilor, copiilor și vârstnicilor, le numără printre cele mai grave infecții alimentare. Listeria se găsește în produsele lactate nepasteurizate și în diverse alimente gata de consumat și poate crește la temperaturi de refrigerare.
Vibrio choleraepoate infecta oamenii prin apă sau alimente contaminate. Simptomele pot include dureri abdominale, vome și diaree apoasă abundentă, care duc rapid la deshidratare severă și, posibil, la moarte. Orezul, legumele, carnea de mei și diferite tipuri de fructe de mare au fost implicate în focarele de holeră.

Antimicrobienele, cum ar fi antibioticele, sunt esențiale pentru tratarea infecțiilor cauzate de bacterii, inclusiv agenții patogeni de origine alimentară. Cu toate acestea, utilizarea excesivă și abuzul lor în medicina veterinară și umană a fost legată de apariția și răspândirea bacteriilor rezistente, făcând tratamentul bolilor infecțioase ineficient la animale și oameni.

Viruși

Unii viruși se pot transmite prin consumul de alimente. Norovirusul este o cauză frecventă a infecțiilor alimentare care se caracterizează prin greață, vome explozive, diaree apoasă și dureri abdominale. Virusul hepatitei A poate fi transmis și prin alimente, poate provoca boli hepatice de lungă durată care se răspândește de obicei prin fructe de mare crude sau insuficient gătite și produse crude contaminate.

Paraziți

Unii paraziți, cum ar fi trematodele transmise de pești, se transmit doar prin alimente. Alții, de exemplu, tenii precum Echinococcus spp, sau Taenia spp, pot infecta oamenii prin alimente sau prin contactul direct cu animalele. Alți paraziți, cum ar fi Ascaris, Cryptosporidium, Entamoeba histolytica sau Giardia , intră în lanțul alimentar prin apă sau sol și pot contamina produsele proaspete.

Prionii

Prionii, agenți infecțioși compuși din proteine, sunt unici prin faptul că sunt asociați cu forme specifice de boli neurodegenerative. Encefalopatia spongiformă bovină (ESB, sau așa-numita boală a vacii nebune) este o boală prionică la bovine, asociată cu varianta bolii Creutzfeldt-Jakob (vCJD) la om. Consumul de produse din carne care conțin material de risc specificat, cum ar fi țesutul cerebral, este calea cea mai probabilă de transmitere a agentului prionic la om.

Produse chimice

Cea mai mare preocupare pentru sănătate sunt toxinele care apar în mod natural și poluanți ai mediului.

Toxinele care apar în mod naturalinclud micotoxine, biotoxine marine, glicozide cianogenice și toxinele care apar în ciupercile otrăvitoare. Alimentele de bază, cum ar fi porumbul sau cerealele, pot conține niveluri ridicate de micotoxine, cum ar fi aflatoxina și ocratoxina, produse de mucegaiul pe cereale. O expunere pe termen lung poate afecta sistemul imunitar, dezvoltarea normală sau poate provoca cancer.
Poluanții organici persistenți (POP)sunt compuși care se acumulează în mediu și în corpul uman. Exemple cunoscute sunt dioxinele și bifenilii policlorurați (PCB), care sunt produse secundare nedorite ale proceselor industriale și ale incinerării deșeurilor. Se găsesc în întreaga lume în mediu și se acumulează în lanțurile trofice animale. Dioxinele sunt foarte toxice și pot provoca probleme de reproducere și dezvoltare, pot afecta sistemul imunitar, pot interfera cu hormonii și pot provoca cancer.
Metalele grele precum plumbul, cadmiul și mercurul provoacă leziuni neurologice și renale. Contaminarea cu metale grele în alimente are loc în principal prin poluarea apei și a solului.
Alte pericole chimiceîn alimente pot include nucleotidele radioactive care pot fi descărcate în mediu din industrii și din operațiuni nucleare civile sau militare, alergeni alimentari, reziduuri de medicamente și alți contaminanți încorporați în alimente în timpul procesului.

Apel la acțiune

Lanțurile de aprovizionare cu alimente implică mai multe persoane: producători, procesatori, transportatori, distribuitori, comercianți, bucătari precum și consumatori. În fiecare punct al lanțului, există pericole care pot provoca contaminare. Toți cei implicați în diferitele etape au responsabilitatea de a menține siguranța alimentelor.

Există cinci apeluri la acțiune de Ziua Mondială a Securității Alimentare:

Asigurați-vă că este sigur: Guvernele trebuie să asigure alimente sigure și nutritive pentru toți;
Creșteți singuri: Producătorii agricoli și de alimente trebuie să adopte practici mai bune;
Păstrați în siguranță: Toți comercianții trebuie să se asigure că alimentele sunt sigure;
Cunoașteți ce este sigur: Consumatorii trebuie să învețe despre alimentele sigure și sănătoase;
Faceți echipă pentru siguranța alimentelor: Să lucrăm împreună pentru o hrană sigură și o sănătate bună!