Suport informativ

în cadrul Zilei naționale de renunțare la tutun- 16 noiembrie 2023

 Anual, începând cu a 2013, în a treia zi de joi a lunii noiembrie este marcată Ziua națională de renunțare la tutun. Evenimentul a fost lansat la inițiativa Consiliului Național Coordonator în domeniul Controlului Tutunului în scopul sporirii gradului de conștientizare a populației referitor la efectele nocive ale consumului de tutun,  descurajarea utilizării acestuia sub orice formă și promovarea beneficiilor renunțării la tutun.

Genericul din anul curent este „Renunțarea la tutun – o decizie pentru viață”, accentuind beneficiile pentru viață și sănătate a renunțării la consumul oricărui produs ce conține tutun și pentru a oferi sprijin celor care doresc să renunțe la acest viciu.

Epidemia de tutun este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care s-a confruntat omenirea, cauzând anual decesul a peste 8 milioane de persoane. Mai mult de 7 milioane din decese sunt rezultatul direct al consumului de tutun, în timp ce aproximativ 1,3 milioane sunt rezultatul expunerii nefumătorilor la fumul de tutun. Alarmant este că aproape jumătate din toți copiii sunt expuși fumului de tutun, iar 65 000 de copii mor anual ca rezultat la expunere.

Tutunul este singurul produs consumat legal care poate ucide până la jumătate din cei care îl folosesc. În 2020, 22,3% din populația lumii a consumat tutun: 36,7% dintre bărbați și 7,8% dintre femei.

În Regiunea Europeană, peste 650 000 de persoane mor anual din cauza bolilor asociate tutunului, dintre care 79 000  –  în rezultatul expunerii la fumul de tutun.

În Republica Moldova se estimează că peste 6000 de persoane (aproximativ 14%) mor anual din cauza consumului sau expunerii la tutun. Potrivit ultimului Studiu național privind prevalența factorilor de risc ai BNT (STEPS, 2021) trei din 10 adulți (18 – 69 ani) sau 29,9% fumează activ, inclusiv 52% de bărbați și 7,7% de femei și acești indici fiind în creștere comparativ cu studiul precedent, îndeosebi printre persoanele tinere, atât bărbați, cât și femei.

Industria tutunului pentru a-și menține veniturile este permanent în căutarea de noi consumatori și deseori aceștia sunt adolescenții și tinerii. Potrivit Studiului Global al Adolescenților despre Fumat (GYTS, 2019) 16,3% din adolescenți de 13 – 15 ani sunt fumători activi, mai mult de un sfert din ei sunt expuși la fumul de tutun la domiciliu și acești indicatori sunt în creștere, comparativ cu studiul trecut (GYTS, 2013). Totodată, circa 10% din adolescenți consumă alte tipuri de produse din tutun, decât țigaretele obișnuite: 3,9% dintre ei consumă produse din tutun care nu arde (IQOS) și 17,7% – țigarete electronice.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declară despre o tendință îngrijorătoare a  utilizării țigărilor electronice, iar tinerii apelează tot mai des la aceste produse într-un ritm alarmant.

Potrivit datelor preliminare a Studiulul comportamentelor de sănătate a adolescenților 11-15 ani (HBSC, 2022), 28,3 de băieți și 22,0% de fete consumă țigări electronice.

De menționat, că nicotina din e-țigarete este un aditiv extrem de dependent, care afectează creierul în dezvoltare al adolescenților și dublează șansele de a deveni fumător în viața de adult.

La nivel global, 111 țări, inclusiv Republica Moldova au adoptat măsuri de reglementare a produselor ce conțin tutun și a produselor conexe. Aceste măsuri includ interdicții privind utilizarea țigărilor electronice în zone publice închise; interzicerea publicității, promovării și sponsorizării, aplicarea avertismentelor de sănătate pe ambalaje, precum și a restricțiilor de vârstă privind vânzarea țigărilor electronice și a interdicțiilor sau restricțiilor privind aromele.

De menționat, că apariția continuă a produselor noi din tutun și produselor conexe, în special țigărilor electronice pe piața globală și cea a Republicii Moldova, care prezintă un grup eterogen de produse, și evoluția continuă a acestora ca design și structură, face dificilă reglementarea lor, inclusiv și a dispozitivelor de încălzire.

La crearea mediilor sănătoase care ar favoriza renunțarea la tutun, contribuie:

• pledoaria pentru politici sustenabile de renunțare la tutun;
• promovarea unui acces sporit la servicii de renunțare (sfatul minim, consiliere, tratament de substituție);
• conștientizarea tacticii industriei tutunului pentru a proteja și preveni apariția noilor consumatori din rândul tinerilor ;
• susținerea și abilitarea consumatorilor să renunțe prin inițiative „renunță și câștigă”.

Consilierea medicală și tratamentul antitutun pot dubla șansele unui consumător de a renunța cu succes. Potrivit OMS, în prezent, doar 23 de țări oferă servicii complete de renunțare cu acoperire totală sau parțială a costurilor pentru ai ajuta pe consumatorii de tutun să renunțe. Aceasta reprezintă doar 32% din populația lumii. Este demonstrat faptul, că sfaturile scurte din partea lucrătorilor medicalu pot crește ratele de succes de a renunța cu până la 30%, în timp ce sfatul intensiv, crește șansa de a renunța cu 84%.

• Nu a existat niciodată un moment mai potrivit pentru a renunța la tutun, iar angajamentul de a ajuta consumatorii de tutun să renunțe este esențial pentru îmbunătățirea sănătății și salvarea vieților.
• Nu este foarte ușor de a renunța la fumat din cauza dependenței cauzate de nicotină. Hotărâre şi perseverență! Fiecare încercare va mări şansele de renunțare la fumat.

 3 sfaturi pentru renunțarea la fumat:

Sfatul 1: Alcătuiți un plan de acţiune

Faceți o autoevaluare a statutului de fumător: de ce fumați, care sunt situațiile, persoanele, locurile, obiectele care „cer” o ţigară. Dacă ştiți de ce fumezi, veți putea anticipa momentele în care îţi va fi mai greu şi veți găsi alternative sănătoase ca să evitați momentele dificile. Următorul pas ar fi alegerea unei zile concrete când nu veți fuma. Pentru femei, este indicat să nu fie în perioada premenstruală.

Sfatul 2: Consultarea unui specialist

Numărul celor care reuşesc să se lase de fumat cerând ajutorul specialiştilor este semnificativ mai mare decât al celor care reuşesc să se lase de fumat singuri. Chiar dacă nimeni nu poate renunţa la fumat în locul DVS, chiar dacă nimeni nu poate îndepărta întru totul disconfortul fizic sau psihic asociat renunţării la fumat, totuşi specialistul (medicul/psihologul) vă poate susține în acţiunile cheie, precum:

• determinarea “motivului” care vă va susţine psihic în perioada sevrajului nicotinic;
• realizarea „planului de acţiune” prin sugerarea unor „trucuri” pentru depăşirea dependenţei comportamentale, corectarea unor idei/ atitudini greşite legate de perioada post–fumat, recomandarea unor metode de a parcurge mai uşor această perioadă;
• prescrierea de produse medicamentoase pentru diminuarea simptomelor de sevraj nicotinic. Partea bună este că semnele sevrajului sunt temporare şi se reduc pe zi ce trece deoarece neuronii încep să-şi revină, nemaifiind bombardaţi cu nicotină. Apogeul simptomelor neplăcute are loc în primele 3 – 6 zile de la ultima ţigară fumată şi de obicei acestea dispar după 2 – 4 săptămâni;
• suport în perioada post-fumat și, nu în ultimul rând, răspunsuri bazate pe date ştiinţifice şi pe experienţa altor fumători.

Sfatul 3: Renunţați dintr-o dată

Indiferent dacă renunţați brusc la ţigări sau doar reduci numărul acestora, starea de sevraj nicotinic tot apare! Când însă doar reduceți numărul de ţigări, rămân exact acele ţigări „mai dragi”, de care te desprinzi mai greu: ţigara de la cafea, de după masă, ţigara „de nervi” sau ţigara „de bucurie”. Astfel, dependenţa psihică nu numai că nu scade, ci se accentuează – pentru că acele câteva ţigări rămase devin „refugiul” fumătorului şi, în acelaşi timp, „recompensa lui”. Marea majoritate a celor care s-au lăsat de fumat au reuşit prin renunţarea dintr-o dată .

 Renunțarea la tutun este o alegere importantă pentru sănătatea dumneavoastră și merită efortul. Cu susținere și hotărâre, puteți reuși să depășiți această dependență și să trăiți o viață mai sănătoasă.