Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene  18 – 24 noiembrie 2023

În perioada 18-24 noiembrie 2023, marcăm Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene. Evenimentul este organizat al 9-lea an consecutiv, tema fiind „Prevenim rezistența antimicrobienă împreună”, sub sloganul: „Antimicrobiene: manipulați cu grijă”. Rezistența la antimicrobiene este o amenințare pentru oameni, animale, plante și mediu și ne afectează pe toți.

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virușii, ciupercile și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenți antimicrobieni devin ineficienți, iar infecțiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, boli severe și deces.

Microorganismele rezistente la medicamente, inclusiv bacterii, viruși, ciuperci și paraziți, se pot răspândi între și în interiorul populațiilor umane, animale și vegetale. În plus, pot migra prin mediu, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă. Pentru a combate eficient rezistența la antimicrobiene este esențială implementarea intervențiilor multisectoriale folosind abordarea “O singură sănătate”. Această abordare holistică recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice, a plantelor și a mediului, inclusiv a ecosistemelor, sunt strâns legate și interdependente.

Prevenirea rezistenței antimicrobiene necesită acțiuni colective din toate sectoarele societății. Utilizarea abuzivă și utilizarea excesivă a antimicrobienelor determină în primul rând rezistența la antimicrobiene, care se întâmplă în mai multe sectoare. Avem nevoie de o abordare multisectorială a întregii societăți pentru a aborda această problemă globală în mod eficient.

Mesaje de sănătate umană

Luați întotdeauna medicamente antimicrobiene precum antibiotice, antivirale, antifungice și antiparazitare, cu o supraveghere medicală adecvată.

Rezistența antimicrobiană duce la spitalizare mai lungă, costuri medicale mai mari și mortalitate crescută. O igiena bună a mâinilor poate ajuta la limitarea răspândirii infecțiilor.

Fără antimicrobiene eficiente, succesul medicinei moderne în tratarea infecțiilor, inclusiv în timpul intervențiilor chirurgicale majore și chimioterapiei pentru cancer, ar fi expus un risc crescut.

Accesul la apă potabilă sigură, sanitație și igienă în instituțiile de sănătate poate reduce nevoia de antibiotice pentru tratarea diareei cu până la 60%. Spălatul pe mâini ajută la prevenirea infecțiilor rezistente la medicamente, salvează vieți și reduce costurile de îngrijire a sănătății.

Investițiile în asigurarea cu apă potabilă sigură, sanitație și igienă și prevenirea și controlul infecțiilor în instituțiile de sănătate pot preveni consumul excesiv de antibiotice, un factor cheie al rezistenței antimicrobiene.

Vaccinurile și utilizarea corectă a antibioticelor și a altor medicamente antimicrobiene ajută la păstrarea eficacității tratamentelor medicale vitale.

În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a declarat rezistența la antimicrobiene drept una dintre principalele 10 amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial cu care se confruntă umanitatea. În iulie 2022, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat rezistența la antimicrobiene ca fiind una dintre cele trei amenințări prioritare la adresa sănătății în UE.

Pentru a reduce eficient rezistența la antimicrobiene, toate sectoarele trebuie să utilizeze antimicrobienele în mod prudent și adecvat și să ia măsuri preventive pentru a reduce incidența infecțiilor. Următoarele acțiuni pot ajuta la reducerea nevoii de antimicrobiene și la minimizarea apariției rezistenței la antimicrobiene:

consolidarea prevenirii și controlul infecțiilor în unitățile sanitare, fermele și spațiile din industria alimentară;

asigurarea accesului la apă curată, canalizare, igienă și vaccinuri;

minimizarea poluării și asigurarea unui management adecvat al deșeurilor și salubrității;

accesul la asistență medicală de calitate asigurată pentru toți;

acces la sfaturi de la experți în timpul producției animale, alimentare și agricole.

La nivel global s-a estimat, că aproape 5 milioane de decese în 2019 au fost cauzate de rezistența la antimicrobiene, inclusiv 1,27 milioane de decese cauzate direct de aceasta. Creșterea rezistenței la antimicrobiene va avea consecințe economice semnificative, cu un cost estimat pentru economia mondială de circa100 de trilioane de dolari până în 2050.

Cele mai recente date, indică tendințe de creștere semnificative a numărului de infecții și decese condiționate de aproape toate combinațiile de rezistență la antimicrobiene, în special în cadrul unităților medicale. Aproximativ 70 % din cazurile de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice au fost asociate asistenței medicale.

În Uniunea Europeană, rezistența la animicrobiene reprezintă una dintre primele 3 amenințări pentru sănătate, ce condiționează peste 35 000 de decese în fiecare an. Potrivit statisticilor, doar 50% din cetățenii UE sunt conștienți că antibioticile nu sunt efective împotriva infecțiilor virale.

În Republica Moldova, rezultatele privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor patogene izolate de la persoane, atestă o rezistență alarmantă față de preparatele incluse în protocoalele naționale pentru terapia de primă intenție. Astfel, un sfert din cazurile de tuberculoză primară și mai mult de jumătate din cele secundare sunt rezistente la tratament (multidrog – rezistente). Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienți cu infecții de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene.

Datele privind profilul de rezistență la antimicrobiene a microorganismelor implicate în infecții sistemice denotă un nivel crescut de rezistență: izolatele de K. pneumoniae manifestă o rezistență sporită la cefalosporine (>96%), fluorchinolone (>50%) și aminoglicozide (>90%), pentru A. baumanni profilul de rezistență la fluorchinolone reprezintă 100%, carbanepeme >90%. și aminoglicozide >95%. Tulpnile de E. coli prezintă o rezistență de >80%. la peniciline, >65% la cefalosporine și – >55% Fluorchinolone.

În Republica Moldova pe parcursul anului 2022 au fost notificate 1273 cazuri de infecții asociate asistenței medicale, ce constituie circa 1,9 la 1000 spitalizați, cu 33% mai mult comparativ cu a.2021 (n=959) și 60% comparativ cu a.2020 (n=794). În structura IAAM, predomină pneumonia nosocomială са rezultat al ventilației artificiale pulmonare cu ponderea de 28,3%, urmată de infecțiile de plagă chirurgicală – 26,2%, și infecțiile la lăuze – 20,0%.

Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

Măsuri de utilizare prudentă (cum ar fi starea prescripției, dimensiunea adecvată a ambalajului, informații adecvate pentru pacienți și profesioniști din domeniul sănătății, planuri de administrare a antimicrobienelor, inclusiv măsuri de atenuare a riscurilor, monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene.

Atingerea țintelor UE și naționale recomandate pentru a reduce utilizarea antibioticelor la oameni și nivelul infecțiilor cheie rezistente la antibiotice până în 2030 cu 20% mai mic.

Supravegherea și monitorizarea suplimentară a RAM și a consumului de antimicrobiene, prevenire și control mai bun al infecțiilor, o mai bună conștientizare a publicului, educarea și formarea profesioniștilor.

Asigurarea disponibilității antibioticelor. Utilizarea prudentă a antibioticelor este esențială pentru a combate RAM, dar acest lucru afectează și volumele vânzărilor și rentabilitatea investiției pentru dezvoltatorii de medicamente.

În Republica Moldova a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 947 din 20.09.2023 Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2023-2027, care prevede o abordare complexă a măsurilor, care au ca scop reducerea consumului irațional de antimicrobiene și menținerea eficacității tratamentului prin fortificarea capacităților și serviciilor în domeniile uman, veterinar și agricol. De asemenea, documentul urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației și a specialiștilor din această sferă privind rezistența la antimicrobiene, precum și consolidarea mecanismelor de introducere, prescriere și eliberare a acestor preparate în conformitate cu standardele naționale și internaționale în domeniu.