Anual, 29 octombrie, este marcată Ziua Mondială de prevenire a Accidentului Vascular Cerebral (AVC) pentru a crește gradul de conștientizare despre măsurile de prevenire, tratament și reabilitare a supraviețuitorilor. Evenimentul anual a fost inițiat în 2006 de Organizația Mondială a Accidentului Vascular Cerebral. Tema pentru anul 2023 este: Concentrați-vă pe Prevenție. și este stabilită să împuternicească oamenii pentru a conștientiza faptul,că prevenirea accidentului vascular cerebral este posibilă.

AVC este principala cauză de dizabilitate la nivel mondial și a doua cauză de deces. Riscul de a dezvolta un accident vascular cerebral pe parcursul vieții a crescut cu 50% în ultimii 17 ani, iar acum se estimează că 1 din 4 persoane va suferi un AVC pe parcursul vieții.

Din 1990 până în 2019, a existat o creștere cu 70% a incidenței AVC, o creștere cu 43% a deceselor cauzate de AVC, o creștere cu 102% a prevalenței AVC și o creștere cu 143% a anilor de viață ajustați pentru dizabilități (DALY). Cea mai frapantă caracteristică este că, cea mai mare parte a poverii globale a accidentelor vasculare cerebrale (86% din decesele și 89% din DALY) apar în țările cu venituri mici și medii. Această povară disproporționată cu care se confruntă țările cu venituri mici și medii a pus o problemă fără precedent familiilor cu resurse mai puține.

Anual, aproximativ 1,1 milioane de locuitori ai Europei suferă din cauza AVC,  iar accidentul vascular cerebral ischemic a reprezentat aproximativ 80% din cazuri. Deși incidența globală a accidentului vascular cerebral este în scădere, ratele observate la adulții tineri sunt în creștere, sugerând astfel necesitatea unor strategii de îmbunătățire a prevenirii. În plus, din cauza îmbătrânirii populației, se preconizează că numărul de AVC să crească dramatic, afectând anual peste 1,5 milioane de europeni până în 2025. Și ca consecinți: peste jumătate dintre aceste persoane vor deceda, iar pentru supraviețuitori, impactul poate fi devastator, afectând mobilitatea fizică, alimentația, vorbirea, emoțiile și procesele gândirii. Aceste nevoi complexe pot duce la provocări de îngrijire și financiare pentru individ și pentru persoanele care îi îngrijesc, precum și la cererea semnificativă pentru furnizarea de sănătate și asistență socială.

Impactul economic global al accidentului vascular cerebral reprezintă în prezent 0,66% din PIB-ul global, iar costul total al accidentului vascular cerebral este estimat de 1 trilion de dolari până în 2030.

Despre accidentul vascular cerebral

AVC apare fie atunci când alimentarea cu sânge a unei părți a creierului este întreruptă: fie din cauza unui tromb/cheag de sânge (AVC ischemic), sau din cauza leziunii unui vas sânge, ce duce la hemoragie (AVC hemiâoragic).

Unul dintre principalii factori clinici de risc pentru accident vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Hipertensiunea arterială face ca sistemul circulator – inima, arterele și vasele de sânge – să lucreaze mai mult pentru a mișca sângele în corp. Această muncă suplimentară provoacă leziuni care pot face vasele de sânge, inclusiv cele din creier, mai dure și mai înguste în timp. Acest proces, cunoscut sub numele de ateroscleroză, crește riscul de blocare a vaselor de sânge din creier. Dacă alimentarea cu sânge a unei zone a creierului este întreruptă sau restricționată, poate duce la leziuni permanente ale creierului sau la moarte. De asemenea, ateroscleroza crește presiunea din sângele care trece prin vasele de sânge din creier, provocându-le să se spargă și să sângereze. Acesta se numește accident vascular cerebral hemoragic care poate provoca, de asemenea, leziuni permanente ale creierului sau moartea.

Alți factori de risc includ: consumul de tutun, inactivitatea fizică, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fibrilația atrială, nivelurile crescute de lipide din sânge, obezitatea, dispozițiile genetice, stresul și depresia.

Simptomele accidentului vascular cerebral sunt: amorțeli sau slăbiciune a feței, brațului sau piciorului, în special pe o parte a corpului; confuzie, probleme de vorbire sau de înțelegere a vorbirii; probleme de vedere la unul sau ambii ochi; dificultăți la mers, amețeli, pierderea echilibrului sau a coordonării; durerea de cap severă fără cauză cunoscută.

Cunoașterea semnelor de accident vascular cerebral și solicitarea imediată de îngrijire medicală de urgență poate salva vieți și poate îmbunătăți rezultatul pentru supraviețuitori. Recunoașterea „RAPIDĂ” a accidentului vascular cerebral ajută orice persoană să identifice rapid un accident vascular cerebral și să ia măsuri imediate pentru a transfera pacientul la cel mai apropiat spital.

Măsurile de prevenire

Majoritatea accidentelor vasculare cerebrale pot fi prevenite prin adoptarea unui mod de viață sănătos și abordarea factori de risc cheie ai AVC, inclusiv tensiunea arterială.

• Exerciții fizice – Exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea și gestionarea tensiunii arteriale. Se recomandă 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral și alte boli.
• Supraponderabilitatea sau obezitatea cresc riscul de hipertensiune arterială și diabet, care cresc riscul de accident vascular cerebral.
• Alimentația sănătoasă bogată în fructe și legume, cereale integrale, grăsimi sănătoase și săracă în sare poate ajuta la prevenirea și gestionarea hipertensiunii arteriale. O alimentație săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei.
• Colesterol – Mai mult de jumătate dintre persoanele cu hipertensiune au colesterolul ridicat. O dietă săracă în grăsimi saturate și exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea aterosclerozei. Dacă colesterolul nu poate fi gestionat prin modificarea dietei, luarea de medicamente pentru a scădea colesterolul va ajuta la reducerea riscului de accident vascular cerebral.
• Alcoolul – Consumul excesiv de alcool este legat de hipertensiune arterială, dar și de tulburări ale ritmului cardiac care cresc riscul de accident vascular cerebral. Evitarea consumului de alcool reduce riscurile.
• Fumatul crește temporar tensiunea arterială și contribuie la deteriorarea arterelor, hipertensiune arterială și accident vascular cerebral, precum și la o serie de alte boli.
• Stresul crește temporar tensiunea arterială, dacă niveluri ridicate de stres sunt experimentate în mod regulat, acest lucru poate deteriora arterele în timp, crescând riscul de accident vascular cerebral și alte boli.

Accidentul vascular cerebral și consumul de tutun

Consumul de tutun crește riscul de a suferi un accident vascular cerebral. Cineva care fumează 20 de țigări pe zi are de șase ori mai multe șanse de a avea un accident vascular cerebral în comparație cu un nefumător. Renunțarea la fumat reduce riscul de accident vascular cerebral și o serie de alte boli.

De asemnea, tutunul poate afecta nivelul de colesterol din organism: reducând nivelul de colesterol HDL „bun” și crescând nivelul de colesterol LDL „rău”.

Produsele din tutun conțin monoxid de carbon și nicotină. Monoxidul de carbon reduce cantitatea de oxigen din sânge, în timp ce nicotina face inima să bată mai repede, crescând tensiunea arterială. Jumătate din toate accidentele vasculare cerebrale sunt legate de creșterea tensiunii arteriale. De asemenea, substanțele chimice din fumul de tutun fac sângele mai predispus la coagulare.

Nefumătorii care trăiesc cu fumători au aproape de două ori mai multe șanse de a avea un accident vascular cerebral, decât cei ai căror parteneri nu au fumat.

Accidentul vascular cerebral și consumul de alcool

Consumul regulat de alcool poate duce la deteriorarea sistemului circulator, ceea ce crește riscul de accident vascular cerebral. Consumul excesiv de alcool poate declanșa o afecțiune cardiacă numită fibrilație atrială (FA). Persoanele cu FA au de cinci ori mai multe șanse de a suferi un accident vascular cerebral. FA poate provoca coagularea sângelui în inimă, dacă aceste cheaguri se rup, pot ajunge la creier și pot provoca un accident vascular cerebral.

Alcoolul este foarte bogat în calorii și consumul excesiv de alcool poate duce la creșterea în greutate. Prea mult alcool poate afecta ficatul și poate împiedica producerea de substanțe care ajută la coagularea sângelui. Acest fapt crește șansele de sângerare în creier – cunoscut sub numele de accident vascular cerebral hemoragic.

Accidentul vascular cerebral și alimentația

​ Principiile unei alimentații sănătoae în prevenirea AVC include:

• Fructe și legume – 5 sau mai multe porții pe zi.
• Pește gras, cum ar fi sardinele, somonul sau macroul – cel puțin 2 porții pe săptămână.
• Uleiuri vegetale (uleiul de floarea soarelui, măsline, rapiță, de susan, etc.)
• Nuci și alune – cel puțin 3 porții pe săptămână.
• Leguminoase, cum ar fi mazărea, fasolea și lintea – cel puțin trei porții pe săptămână.

De menționat, că aportul excesiv de sare, zahăr și grăsimi saturate, inclusiv grăsimi trans crește semnificativ riscul de declanșare a AVC. Reducerea consumului de produselor alimentare cu conținut sporit de sare zahăr și grăsimi trans – minimizează riscul de AVC.

 Accidentul vascular cerebral și activitatea fizică

Peste 1 milion de accidente vasculare cerebrale pe an sunt legate de inactivitatea fizică,, sau modul sedentar de viață. De menționat, că cel puțin 30 de minute de exerciții fizice de cinci ori pe săptămână pot reduce riscul de accident vascular cerebral cu 25%. Exercițiile fizice joacă un rol important în reducerea mai multor factori de risc de accident vascular cerebral, inclusiv hipertensiunea arterială, diabetul, colesterolul, depresia și stresul.

Activitățile de zi cu zi, cum ar fi mersul pe jos, urcatul scărilor, grădinăritul și treburile casnice ajută la reducerea riscului de accident vascular cerebral. Fiecare dintre noi poate lua măsuri pentru a reduce riscul individual de accident vascular cerebral. Și împreună putem reduce povara accidentului vascular cerebral la nivel mondial.

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3 (SDG3) angajează guvernele să ia măsuri pentru a asigura o sănătate bună și pentru a promova bunăstarea tuturor oamenilor de toate vârstele. În cadrul SDG3 sunt ținte specifice legate de combaterea bolilor netransmisibile – inclusiv accidentul vascular cerebral, care reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea durabilă în toate țările lumii.

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit. Importanța conștientizării modului de prevenție este esentială și fiecare dintre noi poate acorda atenție specială factorilor de risc cum sunt hipertensiunea arterială, menținerea greutății optime, alimentația sănătoasă, exercițiile fizice, renunțarea la fumat, alcool,  screening sau controale periodice la specialist in cazul afectiunilor preexistente.

În Republica Moldova, anual, accidentul vascular cerebral se dezvoltă la mai mult de 12000 de oameni, dintre care aproximativ 35% decedează în perioada acută a bolii. Mortalitatea prin AVC este de trei-patru ori mai mare în ţara noastră decât în ţările Uniunii Europene, iar incidența este de 2.5-3,0 cazuri la 1000 de locuitori pe an. AVC este cauza principală de handicap la populația adultă din Republica Moldova, 13% dintre pacienți sunt de vârstă aptă de muncă, iar o treime din victimele AVC-ului sunt persoane social active. Tot AVC-ul reprezintă a doua cauză de apariţie a demenţei, depresiei şi cea mai frecventă cauză de epilepsie la vârstnici.have strokes.