Ziua Mondială a Cancerului 2023 marchează al doilea an al campaniei de 3 ani “Reducerea inechității în îngrijirea cancerului”, centrată pe problema echității. Acest al doilea an este despre unirea indivizilor, organizațiilor, factorilor de decizie pentru a solicita schimbare și a lua măsuri.

În această Zi Mondială acancerului, recunoaștem puterea de a lucra împreună.Știm că fiecare dintre noi are capacitatea de a face diferența, mare sau mică, și că împreună putem face progrese reale în reducerea impactului global al cancerului.La 4 februarie, oricine și oriunde s-ar aflapoate juca rolul în crearea unei lumi fără cancer.

O campanie de impact de 3 ani

Ziua Mondială a Cancerului este mai mult decât o zi în calendar. Campania de informare este construită pentru a inspira schimbarea și a mobiliza acțiuni mult după ziua în sine.

O campanie pe mai mulți ani înseamnă mai multă implicare și mai multe oportunități de a crește gradul de conștientizare globală șimai mult impact.

2023: Să ne unim vocile și să luăm măsuri

Pe măsură ce campania continuă, ne vom alătura oamenilor care au aceleași idei pentru că știm că suntem mai puternici atunci când suntem uniți.  Vom construi alianțe mai puternice și colaborări inovatoare.

Vom mobiliza prietenii, familia, colegii și comunitățile, pentru că știm că împreună putem realiza aproape orice.Oricine am fi, avem puterea de a reduce impactul cancerului pentru sine, pentru oamenii pe care ii iubim si pentru lume.

Cancerul este creșterea și răspândirea necontrolată a celulelor care rezultă din schimbarea unei singure celule. Transformarea dintr-o celulă normală într-o celulă tumorală este un proces în mai multe etape în care creșterile invadează adesea țesutul din jur și pot metastaza în locuri îndepărtate.Aceste modificări rezultă din interacțiunea dintre factorii genetici ai unei persoane și oricare dintre cele 3 categorii de agenți externi:

• substanțe cancerigene fizice, cum ar fi radiațiile ultraviolete și ionizante sau azbest;
• substanțe cancerigene chimice, cum ar fi clorura de vinil sau betnaftilamină (ambele evaluate de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului ca fiind cancerigene), componente ale fumului de tutun, aflatoxină (un contaminant alimentar) și arsen (un contaminant al apei de băut);
• cancerigeni biologici, cum ar fi infecțiile de la anumiți viruși, bacterii sau paraziți.

Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin evitarea expunerii la factori de risc comuni, cum ar fi fumul de tutun. În plus, multe de cancere pot fi vindecate, prin intervenție chirurgicală, radioterapie sau chimioterapie, mai ales dacă sunt depistate precoce.

Cancerul reprezintă a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare potrivit rapoartelor privind „Starea sănătății în UE”.

În 2020, au fost diagnosticate în UE, aproximativ 2,7 milioane cazuri noi de cancer. În același an au murit 1,3 milioane de pacienți oncologici. În 2020, mortalitatea prin cancer a fost mai mare la bărbați (circa 706 0000 decese) decât la femei (circa 555 000 decese).

La bărbați, cancerul de prostată se afla pe primul loc cu 23% din toate cazurile noi de cancer diagnosticate, urmat de cancerul pulmonar (14%) și cancerul colorectal (13%).

În rândul femeilor, cancerul de sân era cel mai frecvent (29%) din toate cazurile noi de cancer, urmat de cancerul colorectal (12%) și cancerul pulmonar (9%). Cancerul de sân rămâne principala cauză de deces prin cancer în rândul femeilor, cu aproximativ 95 000 decese în 2020, reprezentând 17% din totalul deceselor provocate de această boală.

Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăvirii de cancer în Uniunea Europeană vă crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces

În Republica Moldova cancerul ocupă locul doi printre principalele cauze de deces ale populaţiei (după decesele cauzate de bolile aparatului circulator). Mortalitatea prin cancer produce creşterea considerabilă a costurilor de tratament al acestei boli şi altor costuri sociale, asociate maladiei: excluderea persoanei din activitatea socioeconomică, îngrijire, timp şi resurse din partea altor membri ai familiei, transport etc.  Povara mare prin cancer în Republică Moldova este determinată de prezenţa înaltă a factorilor de risc (fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică limitată etc.), care cauzează o mare parte a cazurilor de cancer, depistarea tardivă a maladiei, accesul limitat la servicii complexe de tratament, inclusiv servicii paliative.

În anul 2021 au fost înregistrate 328,7 cazuri de cancer la 100 mii locuitori (2020 –315,7 cazuri la 100 mii locuitori). Mortalitatea prin cancer a constituit în anul 2021 –167,9 la 100 mii locuitori (2020 –177,4 cazuri). Cele mai înalte rate ale incidenţei şi mortalităţii prin cancer sînt înregistrate în mun. Chişinău, în regiunea de nord și de centru a ţării.

În 2021 cele mai diagnosticate tumori maligne în Republica Moldova au fost cancerul  mamar, colorectal, de prostată, al pielii și traheei care au însumat în total 52,6%  din numărul total de tumori maligne.

Consumul de tutun este factorul de risc care cauzează peste 20% din totalul deceselor prin cancer la nivel mondial şi aproximativ 70% din decesele de cancer pulmonar în lume. În Republica Moldova rata fumătorilor constituie 27,6% din populaţie; bărbaţii fumători – 48,9%, iar femeile fumătoare – 6,3% şi se atestă o creştere considerabilă a proporţiei fumătorilor în grupurile de vîrstă tînără, atît printre bărbaţi, cît şi printre femei.

Factorii de risc nutriţionali, cum ar fi consumul excesiv de grăsimi saturate şi grăsimi trans, zaharuri şi sare, consumul redus de fructe şi legume, consumul nociv de alcool şi inactivitatea fizică sînt responsabili pentru mai mult de 30% din decesele prin cancer al sistemului digestiv, mamar şi de prostată. În Republica Moldova 63,4% din populaţie consumă mai puţin de 5 porţii de fructe şi/sau legume pe zi.

Ratele înalte ale excesului ponderal şi obezităţii sânt direct corelate cu alimentaţia nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Conform estimărilor, inactivitatea fizică este responsabilă pentru 21-25% din ponderea cancerului mamar şi de colon. În Republica Moldova 71.7% din  locuitori nu practică regulat exerciţii fizice.

Infecţiile virale, cum ar fi hepatita B şi C (HBV şi HCV), precum şi infecţia provocată de papilomul virusului uman (HPV) sînt responsabile de pînă la 20% din decesele de cancer în ţările cu venituri mici şi medii. În Republica Moldova incidenţa prin hepatite cronice şi ciroze hepatice este în creştere, de la 183,0 cazuri/100 de mii de locuitori în 2020, la 205,9 cazuri/100 de mii de locuitori în 2021.

La femei cel mai des întâlnit tip de cancer este tumoare malignă a glandei mamare, în 2021 incidența este de 81,0 la 100 mii locuitori. Apoi este urmat de cancerul colului şi corpului uterin, placentei care constitue 43,0 la 100 mii locuitori.
Din anul 2018 până în 2021 se înregistrează o incidență prin tumori maligne mai mare la bărbați decât la femei.La bărbați cel mai des se diagnostică cancerul prostatei, urmat de cancerul penisului și a testicului.

În UE, principala cauză favorizantă a cancerului este fumatul. Excesul de greutate sau obezitatea, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice, precum și consumul de alcool, reprezintă ca și consumul de tutun, indicatori ai unui stil de viață nesănătos și constituie o altă cauză majoră a apariției acestei boli. Expunerea la soare sau la alte surse de radiații (de exemplu, cele provenind de la radon), precum și expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă și la anumite infecții, reprezintă, de asemenea factori importanți pentru apariția cancerului.

Prevenirea cancerului

Planul European de cancer propune 4 direcții majore de acțiune pentru reducerea poverii cancerului:

• Prevenție susținută și consecventă: 4 din 10 cazuri de cancer pot fi prevenite prin combaterea fumatului, reducerea consumului de alcool, reducerea poluării mediului, reducerea expunerii la substanțe carcinogenetice și la radiații și îmbunătățirea cunoștințelor și a educației în domeniul sănătățiipentru a promova un stil de viață mai sănătos.
• Îmbunătățirea depistării precoce a cancerului: diagnosticarea bolii în stadii incipiente prin screening și depistarea precoce poate salva vieți.
• Accesul egal la diagnostic și tratament: îmbunătățirea accesului la servicii de diagnostic și tratament de egală calitate și siguranță pentru toți cetățenii.
• Îmbunătățirea calității vieții bolnavilor de cancer și a supraviețuitorilor: acces egal la îngrijiri post-tratament adecvate, la protecție socialăși la asigurări.
• Progresele notabile înregistrate în domeniul prevenției, diagnosticului și tratamentului cancerului au făcut ca în Uniunea Europeană să existe peste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului, dintre care 300 000 sunt copii.

Împreună, țările UE pot atinge mai multe obiective prin:

• crearea unei generații fără tutun, prin luarea măsurilor necesare pentru ca până în 2040 numărul fumătorilor să reprezinte mai puțin de 5 % din populație.
• reducerea consumului nociv de alcool, în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU (reducerea relativă cu cel puțin 10 % a consumului nociv de alcool până în 2025) și reducerea expunerii tinerilor la acțiuni de marketing pentru alcool.
• reducerea poluării mediului, prin alinierea standardelor privind calitatea aerului și reducerea expunerii la substanțe cancerigene și la radiații.
• îmbunătățirea cunoștințelor și a educației în domeniul sănătățiipentru a promova un stil de viață mai sănătos.

Datorită progreselor înregistrate în ceea ce privește depistarea timpurie, terapiile eficace și tratamentul de susținere, se estimează că în Europa existăpeste 12 milioane de supraviețuitori ai cancerului,dintre care circa 300 000 de copii.

Deși acesta este un motiv de optimism, trebuie să ne asigurăm, totodată, că pacienții au acces egal la îngrijiri post-tratament adecvate, la protecție socială și la servicii financiare, inclusiv la asigurări.

Reducerea inechității în îngrijirea cancerului

Jumătate din populația lumii nu are acces la întreaga gamă de servicii de sănătate esențiale.

Când vine vorba de cancer, multora dintre noi ni se refuză îngrijirea de bază, în ciuda faptului că trăim într-o perioadă de progrese uimitoare în prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului.

Inechitatea în îngrijirea cancerului– costă vieți. Oamenii care caută îngrijire pentru cancer se lovesc de bariere la fiecare pas. Venitul, educația, locația geografică și discriminarea bazată pe etnie, rasă, sex, vârstă, dizabilitate și stil de viață sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta negativ îngrijirea. Cele mai dezavantajate grupuri sunt, de asemenea, mai susceptibile de a avea o expunere crescută la o serie de alți factori de risc, cum ar fi fumatul, dieta nesănătoasă sau pericolele pentru mediu.

Inechitatea afectează pe toată lumea. S-ar putea să simțiți că nu vă afectează personal, dar probabil că afectează pe cineva pe care îl cunoașteti. Deși este mai pronunțată în țările cu venituri mici și medii, țările cu resurse bune prezintă și disparități dramatice. Este aproape garantat că inechitateavă afectează personal sau oamenii din comunitate.

Putem reduce inechitatea. Realitatea de astăzi este că cine sunteți și locul în care trăiți ar putea însemna diferența dintre viață și moarte. Nu este corect. Dar putem schimba asta.

Decalajul de îngrijire a cancerului nu este inevitabil. Sistemele noastre pot fi reimaginate, situația unei persoane poate fi îmbunătățită, cunoștințele sale despre cancer pot fi sporite și accesul la servicii este mai ușor.

În mod colectiv, putem reduce inechitatea prin:

• educarea publicului cu privire la prevenirea cancerului;
• dotarea profesioniștilor din domeniul sănătății cu competențe și cunoștințe, inclusiv despre modul în care inechitatea influențează îngrijirea cancerului;
• consolidarea asistenței medicale primare oferite în comunități;
• abordarea prin politici și programe a unora dintre factorii sociali și economici care pot afecta negativ sănătatea oamenilor;
• creșterea resurselor – adică atât bani, cât și oameni – dedicate cercetării cancerului și urmărirea poverii cancerului la nivel național pentru a modela mai eficient investițiile;
• implementarea unor planuri de prevenire și control a cancerului specifice fiecărei țări, care abordează nevoile și resursele unice ale fiecărei țări.

Riscul de cancer poate fi redus prin:

• abandonarea fumatului;
• menținerea unei greutăți corporale sănătoase;
• o dietă sănătoasă, inclusiv fructe și legume;
• efectuarea de activitate fizică în mod regulat;
• evitarea sau reducerea consumului de alcool;
• vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B a persoanelor din grupul de risc de infectate;
• evitarea expunerii la radiații ultraviolete (care rezultă în primul rând din expunerea la soare și a aparatelor de bronzat artificial) și/sau utilizarea măsurilor de protecție solară;
• asigurarea utilizării sigure și adecvate a radiațiilor în îngrijirea sănătății (în scopuri diagnostice și terapeutice);
• minimizarea expunerii profesionale la radiațiile ionizante;
• reducerea expunerii la poluarea aerului exterior și la poluarea aerului interior, inclusiv radonul (un gaz radioactiv produs din degradarea naturală a uraniului, care se poate acumula în clădiri – case, școli și locuri de muncă).

Alăturați-vă pe 4 februarie pentru a vorbi și a lupta pentru o lume mai puțin împovărată de cancer.