În fiecare an la  2 octombrie marcăm Ziua Naţională fără alcool, cu scopul  de  a informa populația generală despre daunele și riscurile pentru viață a consumului de alcool, pentru a contribui la stimularea renunțării la această deprindere nocivă.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul se numără printre primii cinci factori de risc pentru boală, dizabilitate și mortalitate prematură și rămâne a fi una dintre cele mai importante provocări de sănătate și sociale cu care se confruntă statele din întreaga lume. Consumul de alcool și povara bolilor asociate exacerba inegalitățile existente în materie de sănătate, cu un impact mai negativ asupra sănătății populației defavorizate.

Alcoolul  are un impact major asupra sănătății publice, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și cancer. Consumul exagerat de alcool generează costuri enorme a asistenței medicale pentru tratament și recuperare, pierderi economice cauzate de decese premature și incapacitatea de muncă.

Alcoolul este o substanță psihoactivă care provoacă dependență. Utilizarea dăunătoare a alcoolului duce la o povară mare a bolilor și are consecințe sociale și economice semnificative. Utilizarea nocivă a alcoolului poate dăuna și altor persoane, cum ar fi membrii familiei, prietenii, vecinii, colegii.

Consumul de alcool este cauza a peste 200 de boli, traume și a altor afecțiunicum ar fi tulburări mentale și de comportament, inclusiv dependența de alcool, și boli grave netransmisibile, cum ar fi ciroza hepatică, unele tipuri de cancer și boli cardiovasculare.

O parte semnificativă din povara bolilor legate de alcool rezultă în urma traumelor neintenționate și intenționate, inclusiv accidentelor rutiere, violenței și sinuciderilor. Leziunile fatale legate de alcool tind să apară la grupe de vârstă relativ tinere.

S-a stabilit o relație cauzală între consumul dăunător de alcool, incidența și  consecințele bolilor infecțioase precum tuberculoza și HIV/SIDA.

Consumul de alcool de către viitoarea mamă poate provoca sindromul alcoolic fetal, complicații, naștere prematură.

La nivel global, consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate și moarte prematură. La fel este afectată semnificativ viaţa comunităţii și a familiei (violenţă domestică, divorțuri, accidentele rutiere, huliganism, traume și accidente din imprudență, furturi etc.). Există diferențe de gen în ceea ce privește mortalitatea și morbiditatea legate de consumul de alcool. Din toate decesele la nivel global, procentul deceselor cauzate de alcool în rândul bărbaților este de 7,7%, comparativ cu 2,6% din toate decesele în rândul femeilor. Consumul total de alcool pe cap de locuitor la nivel global în a. 2016 a fost de 19,4 litri de alcool pur, în  rândul femeilor – 7,0 litri.

Regiunea cu cel mai mare nivel de consum din lume este Uniunea Europeană, unde mai mult de o cincime din populația cu vârsta peste 15 ani, raportează un consum sporadic de alcool în cantități mari (cinci sau mai multe porții standard sau 60 de grame de alcool) cel puțin o dată pe săptămână Consumul de alcool a devenit a șasea cauză principală de morbiditate și decese premature în țările cu venituri înalte.

 – Riscul de deces din cauza alcoolului pentru femeile din regiunea estică a Europei e de 7 ori mai înalt (1424 decese la 1mln. populație), decât în partea mediteraneană (197 decese la 1mln. populație).

– Unul din 10 decese în fiecare an este cauzat de alcool, însumând aproape 1 milion de decese, preponderent în populația tânără.

– Aproximativ 70% dintre adulții din regiunea europeană a OMS consumă zilnic alcool. În medie, europenii consumă circa 10,7 litri de alcool pur anual pe cap de locuitor.

– Bărbații consuma mai mult alcool decât femeile: în a.2014 media consumului a fost de 19,4 litri pentru bărbați și 12,9 litri pentru femei.

6,4% dintre bărbați și 1,2% din femei sunt estimați de a fi dependenți de alcool.

Fapte cheie

• Consumul total de alcool pe cap de locuitor a scăzut cu 1,3 litri între a.2000 și a.2019 (de la 12 litri în a.2000 la 9,5 litri în a.2019).
• Din cele 10 țări în care se consumă cel mai mult, 9 sunt în Regiunea Europeană a OMS.
• Procentul deceselor prin maladii cardiovascularelegate de consumul de alcool – 11%.
• Procentul deceselor din cauza cancerului legate de consumul de alcool – 6%.
• Procentul deceselor dinvătămări intenționate (sinucidere,omucidere) atașate consumului de alcool – 39%.
• Consumul dăunător al alcoolului este responsabil pentru peste 200 de boli și răni.
• La nivel mondial, 3 milioane de decese în fiecare an sunt cauzate de consumul nociv de alcool. Aceasta reprezintă 5,3% din totalul deceselor.
• În general, 5,1% din povara globală a bolilor și rănilor este atribuită alcoolului, măsurată în anii de viață ajustați în funcție de dizabilități (DALY).
• Pe lângă consecințele asupra sănătății, consumul dăunător al alcoolului provoacă daune sociale și economice semnificative indivizilor și societății în ansamblu.
• Consumul de alcool duce la deces și invaliditate la o vârstă relativ fragedă. În rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-39 de ani, aproximativ 13,5% din totalul deceselor sunt legate de alcool.
• Există o relație cauzală între consumul dăunător de alcool și o serie de tulburări mentale și de comportament, alte afecțiuni netransmisibile și traume.

Republica Moldova se află în topul ţările cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume, cu toate că în ultimii ani se atestă o diminuare: de la 15,2 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15+ ani în a.2016, la 12.9 litri în a.2019, potrivit Observatorului Global al Sănătății al OMS.[1]

Totodată, în țara noastră unul din patru decese (26,1%) este asociat consumului de alcool.

Bărbaților le revine 20,6 litri alcool pur/locuitor, iar femeilor – 5,9 litri alcool pur/locuitor.

Către 01.01.2021  în supraveghere medicală se aflau 46057  bolnavi de alcoolism cronic, 553 bolnavi cu psihoze alcoolice.

• Vulnerabilitatea femeilor la daunele  alcoolului este o preocupare majora de sănătate publică, deoarece ponderea femeilor cu alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut în mod constant, astfel,  în anul 2020 au fost luate primar la evidență 352 femei sau 12,7%. Sub  supraveghere medicală cu alcoolism şi psihoze alcoolice se află 7271 femei sau 15,7% în anul 2020 comparativ cu 7382 femei sau 15,7% în anul 2019. Alarmant, că circa 52% din femeile supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii.
• Consumul nociv de alcool provoacă daune sănătății fiind un factor cauzal pentru bolile digestive cronice, în special hepatitele cronice şi cirozele hepatice, incidența cărora în anul 2020 a constituit 136,0 la 100 mii de locuitori (200,8 în 2019), iar prevalența – 2336,7 cazuri la 100 mii de locuitori (2507,4 în 2019). În ultimii 10 ani morbiditatea prin hepatitele cronice şi cirozele hepatice a crescut de circa 1,7 ori, afectând în mare măsură persoanele adulte cu vârsta de 18 ani+  cu o pondere de 96,6%.
• Hepatitele cronice şi ciroză hepatică: 67,7 la 100 mii locuitori sau 2388 persoane în anul 2020 (2019- 70,6/100.000 sau 2503 persoane); fracţiunea atribuibilă alcoolului fiind în jur de 40-50%;

Este alarmant și faptul că alcoolul este din ce în ce mai frecvent consumat de copii și tineri.Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale. Cea mai înaltă vulnerabilitate față de efectele alcoolului o au adolescenții care încep să bea înainte de a împlini 15 ani, aceștia având un risc între patru și șapte ori mai mare de a deveni dependenți față de cei care încep să bea mai târziu, evidențiază statisticile prezentate de OMS. Aproximativ 15% din aceștia vor întruni criteriile pentru dependență de alcool până la sfârșitul adolescenței. Tinerii care se confruntă cu lipsuri materiale, boli, probleme familiale, carenţe în educaţie, lipsa locuinţei sau discriminare, pot fi predispuşi să consume alcool în cantităţi mari şi de la vârste precoce, iar consecinţele alcoolului asupra sănătăţii şi vieţii pot fi mai severe decât la semenii lor.

Efectele consumului de alcool asupra tinerilor:

• Mahmureala este primul efect direct
• Rezultatele şcolare scăzute
• Riscul de a fi consumator de droguri
• Comportamente anti-sociale și riscant
• Decese premature

24% dintre adolescenți de 13 – 15 ani consumă cel puțin o dată în săptămână băuturi alcoolice;

practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice;

Cele mai accesibile băuturi pentru adolescenți este berea, vinul și alcopopul (băutură alcoolică dulce);

Adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 ani se află în mod particular la risc de a dezvolta probleme legate de consumul de alcool, datorită ponderii crescute a consumatorilor din acest grup de vârstă, a debutului timpuriu al consumului și a modelului de consum de tip excesiv.

 Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool:

• Probleme sexuale: comportament nepotrivit, sex neprotejat, viol, boli cu transmitere sexuală, sarcină nedorită);
• Probleme cu legea: amenzi, închisoare, plata daunelor;
• Accidente rutiere, la domiciliu, la locul de muncă;
• Distrugerea relațiilor cu familia, prietenii;
• Scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, concediere;
• Comportamente antisociale: scandaluri, bătăi, omor, furt, tâlhărie, distrugeri de bunuri;
• Consum de alte substanțe nocive: tutun, droguri ilegale.

Efectele pe termen lung ale consumului de alcool

• Sistemul nervos:încetinirea gândirii, scăderea memoriei, încetinirea reflexelor, insomnie, violenţă, sinucidere, epilepsie, depresie, nervozitate, demenţă, dureri şi tremurături ale mâinilor şi picioarelor;
• Piele:înroșirea pielii, pete, aspect îmbătrânit, edeme;
• Aparat respirator: pneumonie, tuberculoză, HIV/SIDA;
• Inima și vase sangvine: cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale urmate de paralizii, hipertensiune arterială;
• Mușchi: slăbiciune musculară;
• Sistem osteoarticular: osteoporoză, artrite, fracturi;
• Sistem digestiv:scăderea absorbţiei de vitamine și nutrienți, hepatită, ciroză, pancreatită, cancer;
• Reproducere: bărbați: impotență, femei: scăderea fertilităţii, avort spontan, pierderea dorinței sexuale.

Factorii care influențează consumul de alcool și daunele legate de alcool

La nivel individual și social, au fost identificați o mulțimede factori care influențează nivelurile și modelele consumului de alcool, precum și amploarea problemelor legate de alcool într-o populație.

Factorii individuali includ nivelul de dezvoltare economică, culturală, normele sociale, disponibilitatea alcoolului și desigur implementarea și aplicarea politicilor privind alcoolul. Daunele sociale și daunele asupra sănătății  sunt mai mari în societățile mai sărace.

Factorii individuali includ vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socioeconomic. Deși nu există un singur factor de risc dominant, cu cât o persoană are mai multe vulnerabilități, cu atât este mai probabil ca ea să dezvolte probleme legate de alcool ca urmare a consumului de alcool. Oamenii mai săraci suferă mai multe daune asupra sănătății și societății din cauza consumului de alcool decât oamenii mai bogați.

Impactul consumului de alcool asupra sănătății este determinat în mare măsură de cantitatea totală de alcool consumată și de modelul de consum, în special de cele asociate cu episoadele de consum abuziv.

Consumul de alcool poate influența nu numai frecvența îmbolnăvirilor, traumelor și a altor afecțiuni de sănătate, ci și consecințele acestora și modul în care se dezvoltă în timp.

 Reducerea poverii consumului dăunător de alcool

Problemele de sănătate, siguranță și socio-economice asociate consumului abuziv de alcool pot fi reduse semnificativ dacă guvernele dezvoltă și implementează politici adecvate. Factorii de decizie politică sunt încurajați să ia măsuri cu privire la strategiile care s-au dovedit eficiente și rentabile. Acestea includ:

• reglementarea comercializării băuturilor alcoolice (în special pentru persoanele tinere);
• reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
• reducerea cererii prin mecanisme de impozitare și stabilire a prețurilor;
• achiziționarea de la populație a unei cantități mai mari de struguri,
• creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sănătate publică cauzate de consumul dăunător de alcool și asigurarea sprijinului pentru politici eficiente privind alcoolul;
• oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
• implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul periculos de alcool în serviciile de sănătate.

 Răspunsul OMS

OMS se concentrează pe dezvoltarea, implementarea și evaluarea intervențiilor rentabile pentru controlul consumului dăunător de alcoolul, precum și pe crearea, compilarea și diseminarea informațiilor științifice bazate pe dovezi, privind consumul și dependența de alcool și consecințele asupra sănătății fizice și sociale.

Strategia globală de reducere a consumului dăunător al alcoolului, agreată de statele membre OMS în 2010, reflectă consensul internațional conform căruia reducerea consumului dăunător de alcool și a poverii asupra societății și sănătății asociate acestuia.

Cadrul European de Acțiune privind alcoolul pentru anii 2022-2025, un document care va facilita punerea în aplicare a Planului global de acțiune (2022-2030) pentru implementarea eficientă a Strategiei globale de reducere a consumului de alcool, ca prioritate de sănătate publică, totodată va contribui la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (3.4 și 3.5) și a țintelor Planului de acțiuni pentru prevenirea și controlul bolilor netransmisibile în Regiunea Europeană OMS (2016-2025).

Cadrul este menit să sprijine acțiunile statelor membre și ale Biroului Regional al OMS pentru Europa, precum și organizațiile și asociațiile societății civile, pentru areduce consumul și daunele legate de alcool.

Odată cu creșterea gradului de conștientizare a impactului consumului de alcool asupra sănătății la nivel mondial și a unui cadru internațional de acțiune în expansiune, a existat o creștere semnificativă a cererii de informații la nivel mondial privind consumul de alcool și daunele legate de alcool, precum și răspunsuri politice adecvate. Sistemul global de informare privind alcoolul și sănătatea (GISAH) a fost dezvoltat de OMS pentru a prezenta în mod dinamic date despre nivelurile și modelele de consum de alcool, consecințele asupra sănătății și sociale legate de alcool și răspunsurile politice la toate nivelurile.

Obținerea reducerii consumului  nociv de alcool în conformitate cu țintele incluse în agenda ODD 2030 și Cadrul global OMS de monitorizare al bolilor netransmisibile, necesită o acțiune concertată a țărilor, o guvernare globală eficientă și implicarea adecvată a tuturor părților interesate. Doar acționând împreună putem reduceefectele negative ale alcoolului asupra sănătății și societății.