Ziua Națională fără alcool – 2 octombrie 2023

cu genericul ”Zero alcool – zero riscuri”

În fiecare an la 2 octombrie marcăm Ziua Naţională fără alcool, cu scopul de a spori nivelul de conștientizare privind riscurile asociate consumului de alcool și de a stimula schimbări pozitive în comportamentul legat de alcool.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul se numără printre primii cinci factori de risc pentru boală, dizabilitate și mortalitate prematură și rămâne a fi una dintre cele mai importante provocări de sănătate și sociale cu care se confruntă statele din întreaga lume. Consumul de alcool și povara bolilor asociate exacerba inegalitățile existente în materie de sănătate, cu un impact mai negativ asupra sănătății populației defavorizate.

Riscurile și daunele generale care rezultă din consumul de alcool au fost evaluate sistematic și sunt bine documentate. Conform ultimelor estimări ale OMS,

consumul de alcool a contribuit la 3 milioane de decese în 2016 la nivel global și a fost responsabil pentru 5,1% din povara globală a bolilor și a rănilor. Consumul de alcool este asociat cu un risc crescut de apariție a multor probleme de sănătate și este cauza principală pentru mai multe tulburări, inclusiv dependența de alcool, ciroza hepatică, tulburări neuropsihice, boli cardiovasculare, cancer, leziuni neintenționate și sinucideri. Tinerii sunt afectați în mod disproporționat de alcool în comparație cu persoanele mai în vârstă, iar 13,5% din toate decesele în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 20 și 39 de ani sunt atribuite alcoolului.

Alcoolul, așa cum este clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului, este o substanță toxică, psihoactivă, care produce dependență și este un cancerigen din Grupa 1, legat cauzal de șapte tipuri de cancer, inclusiv cancerul de esofag, ficat, colorectal și de sân. Consumul de alcool este asociat cu 740 000 de cazuri noi de cancer în fiecare an la nivel global.

Riscul de a dezvolta cancer crește substanțial, cu cât se consumă mai mult alcool. Cu toate acestea, ultimele date disponibile indică faptul, că jumătate din toate cancerele atribuibile alcoolului din Regiunea Europeană a OMS sunt cauzate de un consum „ușor” și „moderat” de alcool – mai puțin de 1,5 litri de vin sau mai puțin de 3,5 litri de bere, sau mai puțin de 450 de mililitri. de băuturi spirtoase pe săptămână. Doar în anul 2017 consumul moderat de alcool a fost asociat cu aproape 23 000 de cazuri noi de cancer, reprezentând 13,3% din toate tipurile de cancerele atribuibile alcoolului și aproape jumătate din aceste cazuri (aproximativ 11 000 de cazuri) au fost cancul de sân la femei.

Astfel, consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate și moarte prematură. La fel, alcoolul afectează semnificativ viaţa comunităţii și a familiei (violenţă domestică, divorțuri, accidentele rutiere, huliganism, traume și accidente din imprudență, furturi etc.). Există diferențe de gen în ceea ce privește mortalitatea și morbiditatea legate de consumul de alcool. Din toate decesele la nivel global, procentul deceselor cauzate de alcool în rândul bărbaților este de 7,7%, comparativ cu 2,6% din toate decesele în rândul femeilor.

Regiunea cu cel mai mare nivel de consum din lume este Uniunea Europeană, unde mai mult de o cincime din populația cu vârsta peste 15 ani, raportează un consum sporadic de alcool în cantități mari (cinci sau mai multe porții standard sau 60 de grame de alcool) cel puțin o dată pe săptămână Consumul de alcool a devenit a șasea cauză principală de morbiditate și decese premature în țările cu venituri înalte.

Riscul de deces din cauza alcoolului pentru femeile din regiunea estică a Europei e de 7 ori mai înalt (1424 decese la 1mln. populație), decât în partea mediteraneană (197 decese la 1mln. populație). Aproximativ 70% dintre adulții din regiunea europeană a OMS consumă zilnic alcool. În medie, europenii consumă circa 10,7 litri de alcool pur anual pe cap de locuitor, bărbații consuma mai mult alcool decât femeile.

În Republica Moldova, conform ultimului raport global privind alcoolul și sănătatea, 2019 se menține printre țările cu cel mai înalt consum mediu de alcool pur per persoană adultă (cu vârsta de 15 +ani) – de 12,9 litri (bărbați 20,6 litri; femei 5,9 litri), în comparație cu consumul mediu de 9,8 litri de alcool pur per persoană adultă din regiunea europeana a OMS. Drept consecință, rata mortalității cauzate consumului nociv de alcool în Moldova constituie 26,1% (la bărbați 26,9 %; la femei 25,3 %), depășind media regională de 10,1% în 2016.

Potrivit Studiului STEPS 2021, două treimi (63,2%) din populația adultă a Republicii Moldova sunt consumatoare de alcool, în mediul urban, consumul de alcool constituie 68,2%, iar în mediul rural 57,8%.

Vulnerabilitatea femeilor la daunele alcoolului este o preocupare majora de sănătate publică, deoarece ponderea femeilor cu alcoolism cronic şi psihoze alcoolice a crescut în mod constant, astfel în anul 2021 au fost luate primar la evidență 312 femei, iar în 2022 – 317 femei. Sub supraveghere medicală cu alcoolism şi psihoze alcoolice se află 6864 femei în anul 2022 comparativ cu 6955 femei în anul 2021. Alarmant, că circa 52% din femeile supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii.

Riscurile încep de la prima picătura de alcool consumată. Actualmente, nu există dovezi și nici un studiu nu a demonstrat faptul, că există un nivel „sigur” de consum de alcool fără riscuri de îmbolnăvire sau rănire. Mai mult ca atât, nu există și studii, care ar demonstra careva efecte benefice potențiale ale consumului ușor și moderat de alcool asupra bolilor cardiovasculare, diabetului de tip 2, sau cancer.

Consumul de alcool la adolescenți șli tineri.

Este alarmant faptul, că alcoolul este din ce în ce mai frecvent consumat de copii și tineri. Cu cât vârsta de debut a consumului de alcool este mai timpurie, cu atât este mai puternică relația sa cu alcoolismul cronic, cu abstinența de scurtă durată și cu prezența unor consecințe severe asupra stării de sănătate și vieții sociale.

Conform datelor Studiului privind comportamentele și percepțiile legate de sănătate a adolescenților din Republica Moldova (HBSC Study, Moldova 2018), patru din 10 adolescenți de 11-17 ani au relatat că au avut experiență de utilizare a alcoolului. Au consumat alcool cel puțin o zi în decursul ultimei luni circa 24% din adolescenți, iar acest indicator crește o dată cu vârsta.

De ce sunt adolescenții mai vulnerabili decât alte categorii de persoane la consumul de alcool?

Toţi copiii sunt expuşi riscului de a consuma alcool, dar totuși cei mai tentați sunt adolescenţii. Din punct de vedere psihologic, adolescenţii sunt într-o perioadă nouă, o perioadă de căutare a identităţii. Au dorinţe noi, simt nevoia provocărilor, a asumării riscurilor, au un corp nou. Mintal, nu ştiu exact unde să se situeze, între copii sau între adulţi.

Adolescenții și tinerii în vârstă de până la 25 ani se află în mod particular la risc de a dezvolta probleme legate de consumul de alcool, datorită ponderii crescute a consumatorilor din acest grup de vârstă, a debutului timpuriu al consumului și a modelului de consum de tip excesiv.

Efectele pe termen scurt ale consumului de alcool la adolescenți includ:

Mahmureala este primul efect direct

Pare haios să spui cuiva „sunt mahmur”, dar puţini ştiu că acesta este efectul intoxicaţiei cu alcool. Persoana este de fapt deshidratată, se simte rău, are dureri de cap şi este irascibilă. Creierul este cel care suferă cel mai mult de pe urma deshidratării.

Rezultatele şcolare scăzute

Adolescenţii care consumă alcool pot să-şi amintească mai puţin din ceea ce au învăţat în clasă, iar acest lucru le poate afecta situaţia şcolară. Consumul de alcool poate fi cauza dificultăţilor de învăţare, poate submina, de asemenea, atenţia, puterea de concentrare, memoria, precum şi dezvoltarea unor competenţe, cum ar fi cele de luare a deciziilor, relaţionarea cu colegii, profesorii şi prietenii.

Riscul de a fi consumator de droguri

Adolescenţii care consumă alcool sunt supuşi unui risc mai mare de a consuma droguri, uneori chiar, punându-și viaţa în pericol. Aceasta se datorează faptului, că sub influenţa alcoolului tineri deseori iau decizii greşite, fiind influenţaţi de alte persoane, sau tentaţi şi de alte „senzaţii” noi.

Comportamente anti-sociale și riscante

Sub influența alcoolului, deseori tinerii manifestă diferite comportamente riscante, ce pot conduce la violenţă, crime, practici sexuale riscante, etc.

Deces prematur

Majoritatea cazurilor de decese la tineri de vârste 16-25 ani este cauzată de accidente, traume, suicid, violenţă. Consumul de alcool fiind implicat nemijlocit în majoritatea dintre aceste cazuri.

Factorii care influențează consumul de alcool și daunele legate de alcool

La nivel individual și social, au fost identificați o mulțime de factori care influențează nivelurile și modelele consumului de alcool, precum și amploarea problemelor legate de alcool într-o populație.

Factorii sociali includ: nivelul de dezvoltare economică, culturală, normele sociale, disponibilitatea alcoolului și desigur implementarea și aplicarea politicilor privind alcoolul. Daunele sociale și daunele asupra sănătății sunt mai mari în societățile mai sărace. Factorii individuali includ: vârsta, sexul, circumstanțele familiale și statutul socioeconomic. Deși nu există un singur factor de risc dominant, cu cât o persoană are mai multe vulnerabilități, cu atât este mai probabil, ca ea să dezvolte probleme legate de consumul de alcool.

Reducerea poverii consumului dăunător de alcool

Problemele de sănătate, siguranță și socio-economice asociate consumului de alcool pot fi reduse semnificativ, dacă guvernele dezvoltă și implementează politici adecvate. Factorii de decizie politică sunt încurajați să ia măsuri cu privire la strategiile care s-au dovedit eficiente și rentabile. Acestea includ:

Restricționarea privind accesul la băuturile alcoolice persoanelor până la 18 ani și persoanelor în stare de ebrietate,
Interdicții privind comercializarea producției alcoolice în intervalul de timp 22.00 – 08.00;
Limitarea accesibilității prin creșterea accizelor pentru băuturi alcoolice;
Evitarea fenomenul „băut la volan” prin majorarea cotei contravenționale de sancționare, cu implicarea conducătorilor mijloacelor de transport în cursul de instruire cu tematica ”Conducerea fără influența alcoolului”;
Implicarea tinerilor în activități sportive și socio–culturale, desfășurarea continuă a măsurilor de informare și comunicare a populației privind daunele consumului de alcool și impactul lui asupra sănătăţii publice;
Informarea/conștientizarea de la vârste fragede despre riscurile pentru sănătate și viață a consumului de alcool;

Reglementarea și restricționarea disponibilității alcoolului;
Oferirea unui tratament accesibil pentru persoanele cu tulburări de consum de alcool;
Implementarea programelor de screening și intervenții scurte pentru consumul periculos de alcool în serviciile de sănătate.

Obținerea reducerii consumului nociv de alcool în conformitate cu țintele incluse în agenda ODD 2030 și Cadrul global OMS de monitorizare al bolilor netransmisibile, necesită o acțiune concertată a țărilor, o guvernare globală eficientă și implicarea adecvată a tuturor părților interesate. Doar acționând împreună putem reduce efectele negative ale alcoolului asupra sănătății și societății.